marți, 29 martie 2011

Dan Tanasa: SALARII NESIMTITE DIN FONDURI PUBLICE. UDMR-istul Lorant Para, actual secretar general adjunct in cadrul Ministerului Mediului

SALARII NESIMTITE DIN FONDURI PUBLICE. UDMR-istul Lorant Para, actual secretar general adjunct in cadrul Ministerului Mediului si Padurilor, a incasat in 2009 peste 120.000 de lei! Declaratia de avere a lui Para pe 2010 lipseste de pe pagina de internet a ministerului, desi termenul legal e depasit de mult!

Conform ultimei declaratii de avere postata pe pagina de internet a Ministerului Mediului si Padurilor, UDMR-istul Lorant Para (foto), secretar general adjunct in cadrul MMP, a incasat in 2009 peste 120.000 de lei din salarii si indemnizatii in consilii de administratie Desi termenul legal pentru depunerea declaratiilor de avere pe 2010 e depasit de mult timp, declaratia de avere a lui Para nu apare pe pagina de internet a ministerului.

Sursa declaratie de avere aici.

Dan Tanasa: SALARII NESIMTITE DIN FONDURI PUBLICE. UDMR-istul Bara Gyula, actual consilier in cadrul MDRT a incasat in 2009 peste 46.000 de EURO

SALARII NESIMTITE DIN FONDURI PUBLICE. UDMR-istul Bara Gyula, actual consilier in cadrul Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului, a incasat in 2009 peste 46.000 de EURO! DOCUMENTE

Conform ultimei declaratii de avere postata pe pagina de internet a Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului, UDMR-istul Bara Gyula a incasat in 2009 din fonduri publice peste 46.000 euro (!!!)!

Declaratia de avere UDMR-istului Bara Gyula intocmita in iunie 2009, moment in care era angajatul Ministerului de Externe, din care reiese ca in anul fiscal anterior incasase peste 30.000 de euro (!!!) pentru functie de secretar 2 la Reprezentanta Permanenta a Romaniei pe langa UE.

2009.6_DADI_Bara_Gyula

Sursa declaratii de avere aici.


DECLARATIILE DE AVERE ALE UDMR-istului TAMAS SANDOR, presedintele CJ Covasna, pline de date contradictorii! ALO, AGENTIA NATIONALA DE INTEGRITATE?

ECLARATIILE DE AVERE ALE UDMR-istului TAMAS SANDOR, presedintele CJ Covasna, pline de date contradictorii! ALO, AGENTIA NATIONALA DE INTEGRITATE?

O mică analiză a declaraţiilor de avere ale UDMR-istului Tamas Sandor, preşedintele CJ Covasna, scot în evidenţă o serie întreagă de inadvertenţe care ridică multe semne de întrebare legat de exactitatea cu care Tamas completează aceste declaraţii...

În declaraţia de avere din 2004 a declarat 5 terenuri: 2 agricole – (1,64 ha din 2002 şi 0,54 ha din 2004), 1 forestier (4,8 ha din 2003) şi 2 intravilane (0,11 din 1999 şi 0,17 ha din 2002). În declaraţia de avere din 2005 , apar 6 terenuri: 3 agricole (0,13 ha din 2002, 0,39 ha din 2004 şi 4,63 ha din 2002) - suprafeţele nu corespund şi nu se ştie cum a apărut cel de-al treilea teren (probabil cel de 4,63ha, care nu apare în declaraţia din 2004, deşi e achiziţionat în 2002); 1 forestier (4,77 ha din 2003 – probabil cel de 4,8 ha din declaraţia din 2004) şi 2 intravilane (0,11 ha din 1999 şi 0,18 ha din 2002 – probabil cel de 0,17 ha din declaraţia de avere din 2004).

Potrivit declaraţiei de avere din 2008, Tamas Sandor a acordat împrumuturi (către tatăl său şi unor firme) în valoare de 88.176 RON (totalul împrumuturilor ridicându-se, de fapt la 157.263, dar parte din ele sunt precizate şi în declaraţia din 2007), la un venit de 87.143 RON.
În anul 2010, Tamas Sandor a declarat un venit de 70.150 RON (cu tot cu salariul soţie), familia Tamas acordând împrumuturi/având cheltuieli de 95.000 RON (incluzând cei 25.000, lichidarea creditului de la OTP, care figura în declaraţiile anterioare, dar nu mai figurează în 2010).
Din ce a trăit familia Tamas, în 2008 şi/sau în 2010, cu 3 copii, şi o casă de 225 mp de întreţinut?
Referitor la creditele lui Tamas Sandor, atrage atenţia faptul că acelaşi credit de la OTP - contractat în 2006 şi scadent în 2011 - apare în declaraţia de avere din 2008 în sumă de 10.000 euro iar în declaraţia din 2009 figurează drept 2 credite a câte 7.790 franci elveţieni.
Ce valoare a avut de fapt şi în ce monedă a fost contractat creditul de la OTP?
Tamas Sandor este asociat în cel puţin 3 firme (Antal&Tamas, Pittino Anselmo şi Cerbul Fermecat). În declaraţiile sale de avere, figurează faptul că acesta a împrumutat în repetate rânduri firmele menţionate cu diverse sume de bani, dar niciodată nu a obţinut profit. Chiar aşa să fie? De ce ar ţine cineva, ani la rând, 3 firme atât de nerentabile?


luni, 28 martie 2011

Am invins! Curtea de Apel Craiova i-a trimis pe Lajos Kossuth si tot UDMR-ul, in Targu Mures, acolo unde le e locul: jos, la Iancu la statuie

Am invins! Curtea de Apel Craiova i-a trimis pe Lajos Kossuth si tot UDMR-ul, in Targu Mures, acolo unde le e locul: jos, la Iancu la statuie. Avram Iancu suntem toti!



Curtea de Apel Craiova s-a pronuntat astazi in Procesul UDMR si Kossuth contra Romaniei, prin decizie definitiva si irevocabila, impotriva instituirii, ilegal, a unei strazi in Targu Mures cu numele criminalului maghiar, autorul etnocidului a 40.000 de romani in perioada 1848-1849. Ca parti in procesul romanilor intervenienti, aparati de avocatul prof univ dr Ioan Sabau Pop, s-au aflat si Societatea Cultural-Patriotica “Avram Iancu” din Targu Mures cat si Societatea Culturala si de Atitudine Civica Transilvana “Glasul Motilor”. Asadar, putem spune ca ungurii au fost trimisi de moti acolo unde le e locul: jos la Iancu la statuie!

Documentare: Udmr.info

Criminalul Lajos Kossuth vs Avram Iancu si Calarasii Romaniei. File de Proces »

Romania, intre fumigenele WikiLeaks si tunurile UDMR. Procesul Kossuth la deznodamant: Va ceda Justitia Romana la presiunea agentilor Ungariei? Conjuratia imbecililor Csibi Barna si Mircea Kivu

Procesul Kossuth si Scrisoarea Deschisa catre Boc privind interesele UDMR si ale Ungariei. Cum a fost, ce s-a intamplat. Romanii ardeleni au ramas doar cu ziarele Cuvantul Liber si Cuvantul Libertatii. Multumim tuturor! FOTO/INFO

Paranoia maghiara, de la Kossuth la Orban. Va avea autorul etnocidului românilor transilvăneni o stradă în Târgu-Mureş? “Tinutul Secuiesc”, stand separat la Palatul Parlamentului. Petofi Sandor, recitat de persona non grata Bajtai Erzsebet

Hackerii nationalisti au pus Ungaria la pamant: Avram Iancu suntem toti! Romanian National Security spala fata Romaniei de rusinea tacerii tradatoare a Coalitiei PDL-UDMR. Hackerii romani au ras Magyar Hirlap, Budapest Times si vreo trei televiziuni. RNS: “Nu vom uita şi nu vom ierta”. Sa traiasca!

Ziaristi Online: Tineri bucuresteni au pus Opinca pe Centrul Cultural Maghiar, in replica la spanzurarea lui Avram Iancu. Semnati SCRISOARE DESCHISA adresata premierului Boc: Pana unde va decadea demnitatea nationala in fata UDMR?

Reactii la Scrisoarea Deschisa adresata premierului Emil Boc pentru apararea demnitatii nationale in fata criminalilor unguri, Lajos Kossuth si ai lui: “Umilirea natiei romane a atins cote paroxistice in timpul guvernarii tradatoare si catastrofale a Coalitiei PDL-UDMR”

SCRISOARE DESCHISA adresata premierului Emil Boc: Pana unde va decadea demnitatea nationala in fata UDMR si a intereselor Ungariei asupra Romaniei? Refuzăm farsa istoriei care se repetă si complicitatea morala la crima Kossuth-ilor

Slava lui Dumnezeu pentru toate!

Sursa: http://roncea.ro/2011/03/28/am-invins-curtea-de-apel-craiova-i-a-trimis-pe-lajos-kossuth-si-tot-udmr-ul-in-targu-mures-acolo-unde-le-e-locul-jos-la-iancu-la-statuie-avram-iancu-suntem-toti/

vineri, 25 martie 2011

Doar 4.8% din bugetul Primariei Sfantu Gheorghe destinat proiectelor culturale a fost alocat romanilor

Primaria Sfantu Gheorghe a publicat pe pagina sa de internet lista finala a proiectelor culturale care vor beneficia, in semestrul I al acestui an, de finantare din bugetul public al Primariei Sfantu Gheorghe, scrie Dan Tanase pe blogul sau.

"Detaliile cuprinse in aceasta lista sunt o noua dovada a epurarii etnice pe care Uniunea Democrata Maghiara din Romania (UDMR) si Partidul Civic Maghiar (PCM), cele doua formatiuni politice care controleaza Consiliul Local Sfantu Gheorghe, o orchestreaza impotriva comunitatii romanilor din Sfantu Gheorghe.

Mult invocatul, de catre liderii UDMR, principiu al proportionalitatii etnice, in fapt esenta celui mai infect sovinism care caracterizeaza politica UDMR si PCM, este folosit de catre UDMR doar atunci cand acesta foloseste intereselor formatiunii maghiare. Asta pentru ca, desi reprezinta peste 17% din populatia orasului, fondurile alocate de Primaria Sfantu Gheorghe proiectelor organizate de asociatii romanesti sunt de doar 4.8%, adica 4800 de lei din cei 99150 lei alocati de Primaria Sfantu Gheorghe in semestrul I al 2011."

Sursa lista proiecte aici.

Sursa: http://www.rgnpress.ro/categorii/analize-interviuri/1119-doar-48-din-bugetul-primariei-sfantu-gheorghe-destinat-proiectelor-culturale-a-fost-alocat-romanilor.html

Manifestari dedicate Unirii Basarabiei cu Romania si la Sfantu Gheorghe, in Covasna

Continuând tradiţia instituită în ultimele două decenii, de către reprezentanţii societăţii civile româneşti din judeţul Covasna, pentru a marca împlinirea a 93 de ani de la unirea Basarabiei cu România, în organizarea Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan" şi al Fundaţiei Naţionale „Neamul Românesc" – Filiala Covasna, vineri 25 martie 2011, ora 1600, la sediul Centrului de Documentare din Sf. Gheorghe, str. Miko Imre nr. 2, a avut loc dezbaterea cu tema „Basarabia – perspective europene", manifestare de simţire şi solidaritate românească, la care au participat conducerea Fundaţiei Naţionale „Neamul Românesc" Braşov, (preşedinte ing. Octavian Grigorescu) şi reprezentanţii Asociaţiei Studenţilor Basarabeni şi Bucovineni din Braşov (vicepreşedinte Elena Lungu).

Dintre cei care au luat cuvântul la dezbateri amintim: din Braşov - prof. univ. dr. Gheorghe Bobescu, ing. Octavian Grigorescu, Elena Lungu, iar din Sfântu Gheorghe prof. ing. Maria Peligrad, prof. dr. Luminiţa Cornea, prof. Vasile Stancu, prof. Stela Buda şi dr. Ioan Lăcătuşu.

Pe lângă concluziile cu caracter ştiinţific, participanţi la dezbateri au hotărât următoarele:

1. să solicite autorităţilor Statului Român să sprijine prin toate mijloacele aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană;

2. să ceară societăţii civile, mediului academic şi instituţiilor de cultură să intensifice colaborarea cu partenerii din Republica Moldova pe baza unor proiecte comune;

De asemenea, participanţii au decis să facă un apel public la Preşedintele UDMR, Ministru al Culturii şi Patrimoniului Naţional, dl. Kelemen Hunor pentru ca acesta să determine consilierii UDMR din Consiliul Local Târgu Mureş să accepte amplasarea, în municipiu, a bustului poetului Grigore Vieru, operă de artă finalizată şi aflată la Târgu Mureş.

O corespondenta de la dr. Ioan Lacatusu, Sfantu Gheorghe

Sursa: http://www.rgnpress.ro/categorii/eveniment/1120-manifestari-dedicate-unirii-basarabiei-cu-romania-si-la-sfantu-gheorghe-in-covasna.html

EPURAREA ETNICA A ROMANILOR DIN COVASNA. Consilierii UDMR si PCM din cadrul Consiliului Local Sfantu Gheorghe le blocheaza romanilor accesul la finant

Doar 4.8% din bugetul Primariei Sfantu Gheorghe destinat proiectelor culturale a fost alocat romanilor


Primaria Sfantu Gheorghe a publicat pe pagina sa de internet lista finala a proiectelor culturale care vor beneficia, in semestrul I al acestui an, de finantare din bugetul public al Primariei Sfantu Gheorghe.
Detaliile cuprinse in aceasta lista sunt o noua dovada a epurarii etnice pe care Uniunea Democrata Maghiara din Romania (UDMR) si Partidul Civic Maghiar (PCM), cele doua formatiuni politice care controleaza Consiliul Local Sfantu Gheorghe, o orchestreaza impotriva comunitatii romanilor din Sfantu Gheorghe.
Mult invocatul, de catre liderii UDMR, principiu al proportionalitatii etnice, in fapt esenta celui mai infect sovinism care caracterizeaza politica UDMR si PCM, este folosit de catre UDMR doar atunci cand acesta foloseste intereselor formatiunii maghiare. Asta pentru ca, desi reprezinta peste 17% din populatia orasului, fondurile alocate de Primaria Sfantu Gheorghe proiectelor organizate de asociatii romanesti sunt de doar 4.8%, adica 4800 de lei din cei 99150 lei alocati de Primaria Sfantu Gheorghe in semestrul I al 2011.

Rezultate Proiecte Culturale SEM I 2011

Sursa lista proiecte aici.

DOCUMENT STUPEFIANT. ACADEMIA ROMANA a girat sintagma "tinutul secuiesc" in cazul stemei comunei Ilieni! Acad. Dan Berindei confirma!

Un document, in opinia mea stupefiant, confirma complicitatea Academiei Romane in avizarea favorabila a stemei comunei Ilieni, judetul Covasna. Acad. Dan Berindei explica, intr-un document din iulie 2010, motivele pentru care respectivul proiect de stema a fost avizat favorabil de catre comisie in ciuda faptului ca proiectul de hotarare inaintat spre aprobare Guvernului Romaniei prin care a fost adoptata aceasta stema continea sintagma "tinutul secuiesc", la propunerea CL Ilieni si cu avizul comisiei locale dar si a celei din cadrul Academiei Romane. Atitudinea si motivatia academicianului mi se pare halucinanta, avand in vedere pozitia dansului, atitudine potrivita mai degraba unui ignorant, nu unui membru al Academiei Romane. Dansul sustine ca in acest caz a fost avizat proiectul de stema si nu expunerea de motive, de parca avizarea acestui proiect de stema s-ar fi putut face fara expunerea de motive, care face parte integranta a proiectului de avizare al stemei. La fel de halucinanta mi se pare si comparatia Tarii Hategului cu "tinutul secuiesc" si preocuparea suspecta pentru istoria "tinutului secuiesc".
Detalii aici http://tanasadan.blogspot.com/2011/03/document-socant-ministerul.html

PS: ii multumesc prietenului care mi-a facilitat accesul la acest document!

duminică, 20 martie 2011

Mădalin-Doru Guruianu preocupat la fiecare rasuflare de ”diversitatea etnică” ... și evident autonomia teritorială a extremiștilor maghiari

iată ce ne povestește acest Guruianu pe: http://www.lumebuna.ro/3ani/

Madalin-Doru Guruianu alege Romania pentru ca:
1. Pentru c? iubesc diversitatea etnic? ?i cultural? pe care o avem!
2. Pentru c? apreciez enorm tinerii / viitorii lideri ai comunit??ilor!
3. Pentru c? ne implic?m destul de mult în campanii civice ?i ecologice!
4. Pentru c? am reu?it s? ?inem ultrana?ionali?tii în afara Parlamentului!
5. Pentru c? avem o via?? cultural? de mare valoare atât în ?ar? cât ?i în str?in?tate, în ciuda slabei finan??ri!
6. Pentru c? educa?ia formal? ?i non-formal? reu?esc s? aduc? la suprafa?? tineri merituo?i, genera?ie dup? genera?ie.
7. Pentru c? are zone extraordinare, cu forme de relief, dar ?i obiceiuri tradi?ionale extrem de diverse.
8. Pentru c? ne putem mândri cu sportivi de valoare mondial? într-o mul?ime de domenii!
9. Pentru c? tr?iesc într-o comunitate extraordinar?, în Sfântu Gheorghe / Covasna!
10. Pentru c? de fiecare dintre noi depinde schimbarea în bine a României!


Alte preocupări mai ai maeste curuianu?
e bine sa primești bani de la primarie si sa te preocupe sa fi purtatorul de vorbe al extremistului Antal?

Despre coincidențe – Regiunile de dezvoltare sau de destrămare

Despre coincidente. Istoricul Dinu C Giurescu demonstreaza cum UDMR a ajuns – prin tradarea de la Bucuresti si politica pasilor marunti ai Budapestei – la pretentiile teritoriale ale lui Horthy, Hitler si Stalin privind Ardealul romanesc.

Despre coincidențe – Regiunile de dezvoltare sau de destrămare.

Autor: Acad. Dinu C. Giurescu • Rubrica: Repere Academice • Mai 2010

Acad. Dinu C. Giurescu

1. Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene au aprobat, la 26 mai 2003, Regulamentul (CE) Nr. 1059/2003 privind instituirea unui nomenclator al unităţilor teritoriale de statistică (NUTS) (sublinierea D.C.G.).

Regulamentul a fost adoptat pentru a dispune de date statistice comparabile pe ansamblul Uniunii Europene.

El prevede „cel puţin trei niveluri ierarhice de detaliere”, bazate pe componenţa teritorială actuală a regiunilor de nivel NUTS 3 (sublinierea D.C.G.).

Articolul 2 al Regulamentului precizează: „NUTS este un nomenclator ierarhic” cu 3 nivele de unităţi teritoriale şi anume – NUTS 1, NUTS 2 şi NUTS 3 (articolul 2).

Definirea acestor unităţi teritoriale „se bazează în principal pe unităţile administrative existente în statele membre” (articolul 3 din Regulament).

Cele 3 niveluri NUTS sunt determinate de „pragurile demografice” (minimum şi maximum) anume:

NUTS 1 de la 3 la 7 milioane locuitori

NUTS 2 800.000 până la 3 milioane

NUTS 3 150.000 până la 800.000

Regulamentul adoptat de Parlamentul şi Consiliul Europei confirmă şi întăreşte realitateaunităţilor teritoriale de bază (NUTS 3) din statele membre, prin înscrierea lor nominală în „Jurnalul Oficial” al Uniunii Europene din 21 iunie 2003, după cum urmează:

Nr. crt.ŢaraNUTSDenumirea NUTS 3 în statele respective


123
1.Belgique / België / Belgia31245Arrondissements
2.Danmark / Danemarca1216Amtskommuner
3.Deutschland / Germania1742443Kreise / Kreisfreie Städte
4.Ellada / Grecia51449nomoi
5.España / Spania82053provincias
6.France / Franţa1027101départements
7.Ireland / Irlanda238regional authority regions
8.Italia622104province
9.Luxembourg222
10.Nederland / Olanda31341
11.Österreich / Austria41036
12.Portugal / Portugalia4831
13.Suomi/Finland / Finlanda3621Maakunnat / landskapen
14.Sverige / Suedia2922län
15.United Kingdom / Anglia1338135

Pentru a nu fi nici un dubiu, anexa II a Regulamentului sus-amintit, înscrie şi denumirile unităţilor administrative existente (NUTS 3) în principalele ţări cuprinse în Regulament, aşa cum sunt arătate în tabelul de sus.

Recapitulând: Regulamentul 1059/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului, consemnează şi confirmă realitatea unităţilor teritoriale de bază existente în statele membre, cu recomandarea: „ar trebui să se respecte situaţia politică, administrativă şi instituţională existentă” (paragraful 10, pagina 1 din Regulament).

*

2. Pornind de la Recomandarea nr. 1059 din 26 mai 2003, Guvernul Român a iniţiat şi Parlamentul a aprobat Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I-a, nr. 577 din 29 iunie 2004).

Politica de dezvoltare regională – precizează legiuitorul din 2004 – este pusă în aplicare „în scopul asigurării creşterii economice şi dezvoltării sociale echilibrate şi durabile ale unor arii geografice constituite în regiuni de dezvoltare” (Legea din 2004, articolul 2/1).

Legea 315/2004 a stabilit 8 regiuni de dezvoltare (vezi Harta nr. I).

*

3. În 2009, 9 senatori şi 22 deputaţi UDMR au înaintat Senatului o propunere legislativă (înregistrată cu nr. L/432/2009) pentru „modificarea şi completarea Legii 315/2004 privind dezvoltarea regională în România cu modificările şi completările ulterioare”.

Propunerea constă în formarea a 16 regiuni şi 5 macroregiuni de dezvoltare, în locul celor 8 existente în prezent.

Expunerea de motive, semnată de iniţiatori, cuprinde formulări generale, ca de exemplu, „diminuarea decalajelor economice şi sociale… susţinerea unei dezvoltări durabile a tuturor regiunilor ţării… restructurarea economiei regiunilor… promovarea unei dezvoltări echilibrate, a unor comunităţi durabile şi a incluziunii sociale…”.

Expunerea de motive nu explică de ce împărţirea pe cele 8 regiuni de dezvoltare din 2004 ar trebui înlocuită.

Anexa I a propunerii legislative a parlamentarilor UDMR enumeră cele 16 regiuni de dezvoltare, fiecare cu numele unităţilor componente, unde însă denumirea „judeţ” nu apare nicăieri.

Omisiune care alimentează informaţia vehiculată pe cale orală, că judeţele vor dispărea odată cu noua regionalizare. Dispariţia judeţelor pare sugerată şi de explicaţia unuia din iniţiatori: cele 16 regimuri de dezvoltare reprezintă o fază intermediară spre cele cinci macroregiuni, obligatorii în 2013. Explicaţia nu face nici o menţiune despre existenţa în continuare a judeţelor.

Cele 16 regiuni de dezvoltare (NUTS 2), propuse de iniţiatorii UDMR, sunt arătate în harta nr. 2.

Cele 5 propuse macroregiuni, propuse de aceiaşi iniţiatori, sunt reprezentate în harta nr. 3.

Iniţiatorii doresc ca împărţirea în 16 regiuni să intre repede în vigoare, la 1 ianuarie 2011.

În martie 2010, un deputat UDMR a propus ca Aradul să nu facă parte din aceeaşi regiune de dezvoltare cu judeţul Timiş şi să se alăture judeţelor Bihor, Satu Mare şi Sălaj cu care „se aseamănă mai mult din punct de vedere economic sau cultural”.

*

Din propunerea de mai sus rezultă următoarele:

a) Regiunile de dezvoltare stabilite în 2004 sunt anulate fără vreo motivare reală.

b) Se propune un regim de tranziţie cu 16 regiuni – cu o durată de maximum trei ani; tranziţia ne aminteşte de „întovărăşirile agricole” din anii ‘50 menite să înlesnească eliminarea proprietăţii ţărăneşti individuale şi constituirea colhozului.

Propunerea cu 16 regiuni de dezvoltare urmăreşte cumva desfiinţarea judeţelor ca unităţi de bază? O atare desfiinţare ar fi un unicum în Uniunea Europeană unde asemenea unităţi teritoriale de bază există în continuare, confirmate prin Regulamentul nr. 1059/2003.

c) Între cele 16 propuse regiuni de dezvoltare, la nr. 14 figurează „Covasna-Harghita-Mureş”. Este astfel reconstituită teritorial fosta „Regiune autonomă maghiară” din anii 1952-1958 (vezi Hărţile nr. 2 şi 4), numită acum „Regiunea de dezvoltare nr. 14″.

d) Macroregiunile IV şi V din noua propunere de regionalizare împart aria transilvană în două, şi anume (vezi harta nr. 4):

IV. la Sud: Arad, Timiş, Caraş Severin, Hunedoara, Alba, Sibiu şi Braşov;

V. toată aria de Nord şi Est a Transilvaniei, de la Oradea, Satu Mare şi Baia Mare, până la Miercurea Ciuc şi Sfântu Gheorghe.

O atare propunere trimite la trecutul apropiat, astfel:

a) a se compara macroregiunea V cu teritoriul cedat prin Dictatul de la Viena în august 1940 (harta 5 de comparat cu harta 4). Macroregiunea V înseamnă o lărgire spre sud a teritoriului cedat în 1940.

b) În august 1940, a avut loc la Turnu Severin o întâlnire preliminară a unor reprezentanţi ai României şi Ungariei, preludiu la Dictatul de la Viena. Partea ungară a propus celei române „împărţirea” Transilvaniei între cele două state, conform cu cele arătate în harta nr. 6.

Macroregiunea propusă în 2009 este, cu mici diferenţe, aceeaşi cu propunerea din august 1940.

Se poate interpreta că este o simplă coincidenţă.

Se poate interpreta şi altfel.

Evenimente relativ recente au demonstrat că nu este prea complicat să se constituie un nou stat pe teritoriul unui stat european, fie prin mijloace militare, fie altele, cu concursul susţinut al mass-media internaţionale. Noul „stat” recunoscut de o seamă de guverne este un „model” ce poate fi, în anume împrejurări, invocat şi pus în practică.

Traseul propunerii din 2009: pentru-contra şi iarăşi pentru.

3 iunie 2009: Propunerea UDMR este înregistrată la Senat cu nr. b284.

10.06-10.07.2009: Trimisă spre aviz la Consiliul Legislativ, la Guvern şi la Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului.

10.07.2009: Consiliul legislativ: aviz favorabil.

23.09.2009: Punctul de vedere al guvernului – aviz negativ.

3 şi 9 februarie 2010: Punctul de vedere al Comisiei pentru administraţie publică etc. – aviz negativ.

10 februarie 2010: Propunerea pentru o nouă regionalizare a României este înscrisă pe ordinea de zi a Senatului şi adoptată în aceeaşi zi, prin aprobare tacită.

*

Cum a fost posibil ca, pe de o parte, Guvernul (PDL-UDMR) şi Comisia pentru administraţie publică să dea aviz negativ, iar Senatul să adopte propunerea prin aprobare tacită?

Se pare că lucrul a fost posibil printr-o manevră de procedură iniţiată de un lider al majorităţii din Senat. O atitudine cel puţin curioasă…

În concluzie, o propunere de împărţire a României pe regiuni a trecut de una dintre Camere fără să fi avut loc nici un fel de dezbatere şi nici un fel de discuţie în public, fiind totuşi vorba de o chestiune de interes naţional.

Să fie o simplă coincidenţă!?!

Când regimul trecut a renunţat, în 1968, la împărţirea în raioane şi regiuni (după model sovietic), propunerea de revenire la judeţe a fost publicată în presă, cu harta respectivă, spre dezbatere publică. Iar definitivarea, atunci, în 1968, a ţinut seamă şi de opiniile venite din public, ca, de exemplu, constituirea a două judeţe: Brăila şi Galaţi (iniţial era prevăzut un singur judeţ, cu ambele oraşe dunărene).

Într-un sistem cu mai multe partide şi libertatea mass-media o asemenea propunere – constituirea regiunilor de dezvoltare – cu consecinţe ce pot duce foarte departe… trece pe tăcute, pe furiş, ascunsă opiniei publice.

Harta nr. 1

Regiunile de dezvoltare conform Legii 315/2004

Regiunile de dezvoltare conform Legii 315/2004

1) Nord-Est, cu judeţele Suceava, Botoşani, Neamţ, Iaşi, Bacău şi Vaslui

2) Sud-Est, cu judeţele Vrancea, Galaţi, Buzău, Brăila, Tulcea şi Constanţa

3) Sud-Muntenia, cu judeţele Argeş, Prahova, Dâmboviţa, Teleorman, Giurgiu, Ialomiţa şi Călăraşi

4) Sud-Vest Oltenia, cu judeţele Mehedinţi, Gorj, Vâlcea, Dolj şi Olt

5) Vest, cu judeţele Timiş, Caraş Severin, Hunedoara şi Arad

6) Nord-Vest, cu judeţele Bihor, Sălaj, Cluj, Bistriţa-Năsăud, Maramureş şi Satu Mare

7) Centru, cu judeţele Alba, Sibiu, Mureş, Harghita, Covasna şi Braşov

8) Bucureşti-Ilfov, cu Municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov

Harta nr. 2

Cele 16 Regiuni de dezvoltare conform propunerii UDMR din 2009

Cele 16 Regiuni de dezvoltare conform propunerii UDMR din 2009

Prin propunerea UDMR, aria transilvană este decupată în felii. Unele (numerele 15 şi 16, harta nr. 2) merg în prelungirea regiunii de dezvoltare „Covasna-Harghita-Mureş” (nr. 14 în harta nr. 2). Altele (nr. 12 şi 13 harta nr. 2) se aşează de-a lungul Carpaţilor meridionali.

„01 – Botoşani, Suceava

02 – Bacău, Iaşi, Neamţ, Vaslui

03 – Brăila, Buzău, Galaţi, Vrancea

04 – Constanţa, Tulcea

05 – Bucureşti

06 – Călăraşi, Ialomiţa, Ilfov

07 – Giurgiu, Teleorman

08 – Dolj, Mehedinţi, Olt

09 – Gorj, Vâlcea

10 – Argeş, Dâmboviţa, Prahova

11 – Arad, Caraş Severin, Timişoara

12 – Alba, Hunedoara

13 – Sibiu, Braşov

14 – Covasna, Harghita, Mureş

15 – Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş

16 – Bihor, Sălaj, Satu Mare”

Harta nr. 3

Regiunea Autonomă Maghiară constituită în 1952 (devenită ulterior  Mureş-Autonomă  Maghiară) din iniţiativa şi cu aportul unor consilieri  sovietici

Regiunea Autonomă Maghiară constituită în 1952 (devenită ulterior Mureş-Autonomă Maghiară) din iniţiativa şi cu aportul unor consilieri sovietici

A se compara teritoriul Regiunii Autonome din 1952 cu acela al regiunii de dezvoltare Covasna-Harghita-Mureş, propusă în 2009 (harta nr. 2, regiunea nr. 14).

Harta nr. 4

Cele 5 macroregiuni propuse prin iniţiativa UDMR din 2009

Cele 5 macroregiuni propuse prin iniţiativa UDMR din 2009

I. Moldova toată, plus Brăila şi Buzău

II. De la Tulcea şi Constanţa şi până la Drobeta-Turnu Severin (partea de sud a Munteniei şi Olteniei) până la Dunăre, inclusiv Bucureştii

III. Partea de nord a Munteniei şi Olteniei (Prahova, Dâmboviţa, Argeş, Vâlcea şi Gorj)

IV. Banatul, plus partea de sud a Transilvaniei (Arad, Hunedoara, Alba, Sibiu, Braşov)

V. Partea de Nord şi Est a Transilvaniei, de la Covasna şi Harghita până în Bihor, Satu Mare şi Maramureş

Harta nr. 5

Teritoriul anexat de Ungaria conform cu hotărârea Dictatului de la  Viena (30 august 1940) judeţele sunt cele existente în 1940

Teritoriul anexat de Ungaria conform cu hotărârea Dictatului de la Viena (30 august 1940) judeţele sunt cele existente în 1940

Harta nr. 6

Propunerea delegaţiei ungare de împărţire a ariei transilvane,  transmisă delegaţiei române, la convorbirile preliminare de la Turnu  Severin, 16-24 august 1940

Propunerea delegaţiei ungare de împărţire a ariei transilvane, transmisă delegaţiei române, la convorbirile preliminare de la Turnu Severin, 16-24 august 1940

Delegaţia ungară propunea ca România să cedeze un teritoriu de 69.000 km² cu o populaţie de 3.900.000 din care 2.200.000 români, 1.200.000 maghiari, 500.000 germani şi alte naţionalităţi: Istoria politicii externe româneşti în date, coordonator Ion Calafeteanu, Fundaţia europeană Titulescu, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003, pp. 326-327 (sub datele 16-24 august 1940).

A se compara cu regiunea de dezvoltare nr. V (Harta nr. 4).

În memoriile sale, Mihail Manoilescu, atunci ministrul de Externe al României, scrie următoarele despre convorbirile de la Turnu Severin din august 1940:

„Partea ungară a prezentat un aide-mémoire datat Budapesta 11 august 1940, însoţit de o hartă a revendicărilor lor. Această hartă… formulează pretenţia… de a se retroceda Ungariei toată Transilvania de la nord de Mureş, inclusiv Aradul, lăsându-ne nouă Blajul, Mediaş şi Sighişoara şitrecând la unguri Alba Iulia şi Braşovul!” (sublinierea D.C.G.).

„Teritoriul reclamat reprezintă mai mult de două treimi din teritoriile româneşti care au aparţinut Ungariei şi cuprinde mai mult de 2/3 din populaţie, din care 2.200.000 români…”

(Mihail Manoilescu, Memorii, iulie-august 1940. Dictatul de la Viena, ediţie îngrijită de Valeriu Dinu, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1991, p. 156).

CLIPA