Propunerea legislativă prin care se dorește impunerea limbii maghiare ca limbă oficială de stat în justiția din România a primit trei avize negative din parte comisilor Senatului.
Astfel, în cursul lunii noiembrie a.c.
proiectul a fost avizat de negativ de către Comisia pentru muncă,
familie şi protecţie socială, condusă de senatorul Liviu Marian Pop
(PSD), Comisia pentru politică externă, condusă de senatorul Petru Filip
(PSD) și Comisia pentru egalitatea de şanse, condusă de senatorul
Marian Vasiliev (PP-DD).
Propunerea legislativă a fost adoptată tacit de Camera Deputaților la sfârșitul lunii octombrie a.c. Senatul este camera decizională.
Potrivit formei adoptate de către Camera
Deputaților, judecătorii și procurorii care au susținut un examen
decunoaștere a unei limbi minoritare pot solicita cu precădere numirea
la judecătoriile în raza cărora minoritatea respectivă are o pondere
semnificativă. De asemenea, candidații declarați admiși la examenul de
cunoaștere a unei limbi minoritare au prioritate în alegerea posturilor
de la judecătoriile în a căror rază minoritatea națională respectivă are
o pondere semnificativă. Potrivit art. 5 din legea adoptată de Camera
Deputaților, tribunalele și curțile de apel vor fi obligate prin lege să
angajeze și cunoscători ai limbii minoritare dacă se află într-o zonă
în care o minoritate are o pondere mai mare de 20% din totalul
populației.
De asemenea, legea adoptată prevede foarte clar faptul că pentru posturile vacante care necesită cunoașterea
limbii unei minorități naționale pot participa doar candidații care au
susținut un examen de cunoaștere a limbii minorității. Mai mult, vor
putea fi adresate cereri și alte înscrisuri și în limba minorității
naționale, costurile ocazionate căzând în sarcina statului, instanțele
fiind obligate să angajeze magistrați și personal auxiliar ”într-un
număr suficient” pentru a garanta funcționarea instanțelor.
Continuare: Blog DanTanasa.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu