sâmbătă, 29 mai 2010

"Attila" în loc de "Horea Cloşca şi Crişan"!


E oficial. Consilierii locali ai municipiului Sfântu Gheorghe, Covasna, reuniţi în şedinţă ordinară, au aprobat joi-seară, în majoritate, după mai bine de patru ore de discuţii pro şi contra, hotărârile care vizează schimbarea unor denumiri de străzi, considerate a fi "rămăşiţe" ale Epocii de Aur.

În ciuda opoziţiei celor patru consilieri, reprezentanţi ai partidelor româneşti, cei 17 aleşi locali din partea UDMR şi PCM au luat aminte la îndemnul edilului Antal Árpád András enunţat în concluziile dezbaterii publice desfăşurate la 6 mai a.c.: "Noi mergem înainte, o să adoptăm această hotărâre a Consiliului Local. (...) Eu cred că ceea ce facem noi este un lucru bun, ceea ce facem noi este important pentru identitatea acestui oraş şi nu cred că jignim pe cineva prin deciziile pe care le-am luat! Haideţi să nu ne ascundem după degete! Mie îmi plac oamenii care spun lucrurilor pe nume, şi eu spun lucrurilor pe nume! (...) Pentru că, ne place sau nu ne place, vă place sau nu vă place, trei sferturi dintre locuitorii acestui oraş vorbesc limba maghiară şi eu cred că este normal ca acest lucru să se regăsească şi pentru denumirea străzilor în acest frumos municipiu".

Partidele româneşti au doar patru consilieri, iar adoptarea hotărârilor nu le-a dat bătăi de cap aleşilor locali majoritari. Strada Horea Cloşca şi Crişan s-a transformat, fără drept de apel, în Attila. Argumentul invocat în expunerea de motive este "referirea la era comunistă": "În secolul al XXI-lea este de neconceput ca după 21 de ani de democraţie denumirea străzilor municipiului să facă aluzie la dictatura ceauşistă".

Ca şi la dezbaterea publică, profesor Rodica Pârvan, consilier local, s-a opus vehement înlocuirii vechilor denumiri. "Am solicitat returnarea la comisie, însă nu s-a acceptat acest lucru. Străzii Horea, Cloşca şi Crişan i-a fost schimbat numele în Attlila. Am atras atenţia că nu este bine să sfidăm personalităţile-simbol ale spiritualităţii româneşti, cum este cazul Străzii Horea, Cloşca şi Crişan. Strada 1 Decembrie 1918 a fost împărţită în trei. N-am mai auzit şi nici nu cred c-am să mai aud în lumea asta ca strada care poartă numele zilei naţionale să fie împărţită în trei bucăţele. A rămas 1 Decembrie 1918 o porţiune, de la semafor până la gară, apoi, o zonă, în mare parte nelocuită, a fost numită Mihai Eminescu, în timp ce partea dinspre centru a primit numele Petõfi Sándor. Nu s-a ţinut cont de solicitările noastre, ba, mai mult, cineva a propus chiar înlocuirea denumirii străzii 1 Decembrie 1918 în totalitate. Să fie numită Petõfi Sándor", ne-a spus cu mâhnire doamna Pârvan.

Comuniste sau nu, vă lăsăm pe dumneavoastră să apeciaţi doctrina străzilor din Sfântu Gheorghe: Strada Stadionului, pe porţiunea dintre Strada Bartók Béla şi Dózsa György, a devenit Szász Károly; Strada Şoimului - Strada Podeţului; Strada Digului - Strada Felszeg; Strada 1 Mai - Strada Székely; Strada Lalelei a primit numele Nicolae Colan, Strada Váradi Jozsef, pe porţiunea braţului nordic situat între Strada Váradi József şi Strada Cânepei, se numeşte Aschermann Vendrei Ferenc; Strada Gróf Mikó Imre, pe porţiunea dintre piaţa Sf. Gheorghe şi blocurile de pe Strada Józef Bem, a devenit Potsa József; Bulevardul General Grigore Bălan, pe porţiunea dintre Piaţa Europa şi Piaţa Széchenyi Istvánse, numeşte Strada Gál Sándor; Bulevardul General Grigore Bălan, pe porţiunea dintre Piaţa Europa şi Strada Fabricii, poartă numele numele Cezar Bolliac; Strada Lázár Mihály a fost numită Bethlen Gábor; Strada Sporturilor, pe portiunea dintre Strada 1 Decembrie 1918 şi Strada Oltului - Strada Ştrandului; Strada Sălciilor - Strada Barabás Miklós; Strada Muncitorilor - Strada Márton Áron; Strada Vasile Goldiş, pe porţiunea dintre Strada Înfrăţirii şi pasarela situată deasupra Străzii Spitalului, a fost denumită Dávid Ferenc. De asemenea, Strada Andrei Şaguna, pe porţiunea situată între Str. Kós Károly şi Strada Stadionului, a devenit Keöpeczy Sebestién József; actuala stradă a Avântului - Strada George Coşbuc; Strada Căminului - Strada Kiss János; Strada Centralei - Strada Bartha Árpád; Strada Constructorilor - Strada Câmpul frumos (Szépmezö); Strada Elevilor - Strada Hosszú Zoltán; Strada Energiei - Strada Teller Ede; Strada Făcliei - Strada Bora István; Strada Fermei - Strada Nagy Elek; Strada Grădinarilor - Strada Tuzson János; Strada Hărniciei - Strada Czetz János; Strada Înfundată a primit numele Aurel Vlaicu; Strada Mică şi Strada Nicolae Iorga, pe porţiunea dintre Piaţa Europa şi Strada Nicolae Colan, a devenit Strada Rákóczi Ferenc; Strada Nouă a primit numele Strada Înfundată (Zsák); Strada Presei se va numi Tamási Áron; Strada Prieteniei - Strada Mihail Kogălniceanu; Strada Recoltei - Strada Iernii (Tél); Strada Sănătăţii devine Strada Kiss Manyi; Strada Tineretului - Strada Bihari József; Strada Viitorului - Strada Baász Imre, Strada Horea, Cloşca şi Crişan a fost botezată Attlila, iar Strada 1 Decembrie 1918 a fost fragmentată în trei artere de circulaţie.

Acestora li se adaugă alte străzi, care până acum nu aveau denumiri: Iosif Popoviciu, Aurel Nistor, Cziki László, Berde Mózes, Budai József, Aleea Thalia, Calea Braşovului, Calea Vâlcele, precum şi o piaţă aflată în apropierea Străzii 1 Decembrie 1918, care va purta numele Hungária.

Ceea ce se face că uită domnul primar este că municipiul acesta frumos, Sfântu Gheorghe, este în România, şi nu în Ungaria!

Sursa: Jurnalul National

vineri, 28 mai 2010

Criminal de război maghiar, omagiat din bani publici

Edilul din Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, e acuzat de vicepreşedintele PC, Bogdan Diaconu, că susţine din bani publici activitatea unei asociaţii care organizează acţiuni antiromâneşti.

“Aleşii locali UDMR nu cunosc criza, motiv pentru care donează fonduri de la buBogdan Diaconuget Asociaţiei Tinerilor Maghiari din Covasna, preocupată, printre altele, cu manifestările dedicate criminalului de război Albert Wass. Primarul oraşului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, a donat acestei asociaţii 35.000 de lei din banii publici pentru a sprijini «manifestări culturale» de genul celor amintite”, dezvăluie, pe blogul său, vicepreşedintele conseAlbert Wass, condamnat pentru crime de război, a fost omagiat de  mai multe asociaţii maghiare din sponsorizări oferite de autorităţile  publice locale din judeţul Covasna / foto: civicmedia.rorvator.

UDMR acţionează contra românilor

Diaconu adaugă că respectiva asociaţie s-a făcut remarcată printr-o serie de manifestări antiromâneşti, fiind condusă de un angajat al Consiliului Judeţean Covasna. “Nemes Elod, sub tutela şefilor săi din consiliul judeţean, se foloseşte de funcţia sa şi recrutează tineri pentru activităţile sale iredentiste, multe dintre ele sponsorizate din banii contribuabililor. E unul din zecile de exemple în care se observă cum sub guvernarea lui Emil Boc şi a PD-L, aliaţii lor din UDMR şi Partidul Civic Maghiar acţionează împotriva românilor şi a suveranităţii noastre naţionale”, afirmă Diaconu.

Cine a fost Albert Wass

Conte de Czege şi Szentegyed, Albert Wass, s-a născut în 1908, în localitatea Răscruci, judeţul Cluj. În perioada ocupării Transilvaniei de Nord de către trupele horthyste, ca urmare a Dictatului de la Viena (1940), prin scrierile sale naţionaliste a exacerbat relaţiile dintre maghiari şi români.

În mai 1946, Albert Wass a fost condamnat la moarte în lipsa de Tribunalul Cluj, fiind găsit responsabil pentru evenimentele din toamna anului 1940, de la Mureşenii de Câmpie, când soldaţii ungari au ucis 11 civili români. După al Doilea Război Mondial, Wass a emigrat în SUA, unde şia continuat activitatea literară. În februarie 1998, la 90 de ani, Wass s-a sinucis în locuinţa sa din Florida.

Sursa: http://www.libertatea.ro/stire/criminal-de-razboi-maghiar-omagiat-din-bani-publici-289564.html

Despre coincidente. Istoricul Dinu C Giurescu demonstreaza cum UDMR a ajuns – prin tradarea de la Bucuresti si politica pasilor marunti ai Budapestei

Despre coincidențe – Regiunile de dezvoltare sau de destrămare.

Autor: Acad. Dinu C. Giurescu • Rubrica: Repere Academice • Mai 2010

Acad. Dinu C. Giurescu

1. Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene au aprobat, la 26 mai 2003, Regulamentul (CE) Nr. 1059/2003 privind instituirea unui nomenclator al unităţilor teritoriale de statistică (NUTS) (sublinierea D.C.G.).

Regulamentul a fost adoptat pentru a dispune de date statistice comparabile pe ansamblul Uniunii Europene.

El prevede „cel puţin trei niveluri ierarhice de detaliere”, bazate pe componenţa teritorială actuală a regiunilor de nivel NUTS 3 (sublinierea D.C.G.).

Articolul 2 al Regulamentului precizează: „NUTS este un nomenclator ierarhic” cu 3 nivele de unităţi teritoriale şi anume – NUTS 1, NUTS 2 şi NUTS 3 (articolul 2).

Definirea acestor unităţi teritoriale „se bazează în principal pe unităţile administrative existente în statele membre” (articolul 3 din Regulament).

Cele 3 niveluri NUTS sunt determinate de „pragurile demografice” (minimum şi maximum) anume:

NUTS 1 de la 3 la 7 milioane locuitori

NUTS 2 800.000 până la 3 milioane

NUTS 3 150.000 până la 800.000

Regulamentul adoptat de Parlamentul şi Consiliul Europei confirmă şi întăreşte realitatea unităţilor teritoriale de bază (NUTS 3) din statele membre, prin înscrierea lor nominală în „Jurnalul Oficial” al Uniunii Europene din 21 iunie 2003, după cum urmează:

Nr. crt. Ţara NUTS Denumirea NUTS 3 în statele respective


1 2 3
1. Belgique / België / Belgia 3 12 45 Arrondissements
2. Danmark / Danemarca 1 2 16 Amtskommuner
3. Deutschland / Germania 17 42 443 Kreise / Kreisfreie Städte
4. Ellada / Grecia 5 14 49 nomoi
5. España / Spania 8 20 53 provincias
6. France / Franţa 10 27 101 départements
7. Ireland / Irlanda 2 3 8 regional authority regions
8. Italia 6 22 104 province
9. Luxembourg 2 2 2
10. Nederland / Olanda 3 13 41
11. Österreich / Austria 4 10 36
12. Portugal / Portugalia 4 8 31
13. Suomi/Finland / Finlanda 3 6 21 Maakunnat / landskapen
14. Sverige / Suedia 2 9 22 län
15. United Kingdom / Anglia 13 38 135

Pentru a nu fi nici un dubiu, anexa II a Regulamentului sus-amintit, înscrie şi denumirile unităţilor administrative existente (NUTS 3) în principalele ţări cuprinse în Regulament, aşa cum sunt arătate în tabelul de sus.

Recapitulând: Regulamentul 1059/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului, consemnează şi confirmă realitatea unităţilor teritoriale de bază existente în statele membre, cu recomandarea: „ar trebui să se respecte situaţia politică, administrativă şi instituţională existentă” (paragraful 10, pagina 1 din Regulament).

*

2. Pornind de la Recomandarea nr. 1059 din 26 mai 2003, Guvernul Român a iniţiat şi Parlamentul a aprobat Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I-a, nr. 577 din 29 iunie 2004).

Politica de dezvoltare regională – precizează legiuitorul din 2004 – este pusă în aplicare „în scopul asigurării creşterii economice şi dezvoltării sociale echilibrate şi durabile ale unor arii geografice constituite în regiuni de dezvoltare” (Legea din 2004, articolul 2/1).

Legea 315/2004 a stabilit 8 regiuni de dezvoltare (vezi Harta nr. I).

*

3. În 2009, 9 senatori şi 22 deputaţi UDMR au înaintat Senatului o propunere legislativă (înregistrată cu nr. L/432/2009) pentru „modificarea şi completarea Legii 315/2004 privind dezvoltarea regională în România cu modificările şi completările ulterioare”.

Propunerea constă în formarea a 16 regiuni şi 5 macroregiuni de dezvoltare, în locul celor 8 existente în prezent.

Expunerea de motive, semnată de iniţiatori, cuprinde formulări generale, ca de exemplu, „diminuarea decalajelor economice şi sociale… susţinerea unei dezvoltări durabile a tuturor regiunilor ţării… restructurarea economiei regiunilor… promovarea unei dezvoltări echilibrate, a unor comunităţi durabile şi a incluziunii sociale…”.

Expunerea de motive nu explică de ce împărţirea pe cele 8 regiuni de dezvoltare din 2004 ar trebui înlocuită.

Anexa I a propunerii legislative a parlamentarilor UDMR enumeră cele 16 regiuni de dezvoltare, fiecare cu numele unităţilor componente, unde însă denumirea „judeţ” nu apare nicăieri.

Omisiune care alimentează informaţia vehiculată pe cale orală, că judeţele vor dispărea odată cu noua regionalizare. Dispariţia judeţelor pare sugerată şi de explicaţia unuia din iniţiatori: cele 16 regimuri de dezvoltare reprezintă o fază intermediară spre cele cinci macroregiuni, obligatorii în 2013. Explicaţia nu face nici o menţiune despre existenţa în continuare a judeţelor.

Cele 16 regiuni de dezvoltare (NUTS 2), propuse de iniţiatorii UDMR, sunt arătate în harta nr. 2.

Cele 5 propuse macroregiuni, propuse de aceiaşi iniţiatori, sunt reprezentate în harta nr. 3.

Iniţiatorii doresc ca împărţirea în 16 regiuni să intre repede în vigoare, la 1 ianuarie 2011.

În martie 2010, un deputat UDMR a propus ca Aradul să nu facă parte din aceeaşi regiune de dezvoltare cu judeţul Timiş şi să se alăture judeţelor Bihor, Satu Mare şi Sălaj cu care „se aseamănă mai mult din punct de vedere economic sau cultural”.

*

Din propunerea de mai sus rezultă următoarele:

a) Regiunile de dezvoltare stabilite în 2004 sunt anulate fără vreo motivare reală.

b) Se propune un regim de tranziţie cu 16 regiuni – cu o durată de maximum trei ani; tranziţia ne aminteşte de „întovărăşirile agricole” din anii ‘50 menite să înlesnească eliminarea proprietăţii ţărăneşti individuale şi constituirea colhozului.

Propunerea cu 16 regiuni de dezvoltare urmăreşte cumva desfiinţarea judeţelor ca unităţi de bază? O atare desfiinţare ar fi un unicum în Uniunea Europeană unde asemenea unităţi teritoriale de bază există în continuare, confirmate prin Regulamentul nr. 1059/2003.

c) Între cele 16 propuse regiuni de dezvoltare, la nr. 14 figurează „Covasna-Harghita-Mureş”. Este astfel reconstituită teritorial fosta „Regiune autonomă maghiară” din anii 1952-1958 (vezi Hărţile nr. 2 şi 4), numită acum „Regiunea de dezvoltare nr. 14″.

d) Macroregiunile IV şi V din noua propunere de regionalizare împart aria transilvană în două, şi anume (vezi harta nr. 4):

IV. la Sud: Arad, Timiş, Caraş Severin, Hunedoara, Alba, Sibiu şi Braşov;

V. toată aria de Nord şi Est a Transilvaniei, de la Oradea, Satu Mare şi Baia Mare, până la Miercurea Ciuc şi Sfântu Gheorghe.

O atare propunere trimite la trecutul apropiat, astfel:

a) a se compara macroregiunea V cu teritoriul cedat prin Dictatul de la Viena în august 1940 (harta 5 de comparat cu harta 4). Macroregiunea V înseamnă o lărgire spre sud a teritoriului cedat în 1940.

b) În august 1940, a avut loc la Turnu Severin o întâlnire preliminară a unor reprezentanţi ai României şi Ungariei, preludiu la Dictatul de la Viena. Partea ungară a propus celei române „împărţirea” Transilvaniei între cele două state, conform cu cele arătate în harta nr. 6.

Macroregiunea propusă în 2009 este, cu mici diferenţe, aceeaşi cu propunerea din august 1940.

Se poate interpreta că este o simplă coincidenţă.

Se poate interpreta şi altfel.

Evenimente relativ recente au demonstrat că nu este prea complicat să se constituie un nou stat pe teritoriul unui stat european, fie prin mijloace militare, fie altele, cu concursul susţinut al mass-media internaţionale. Noul „stat” recunoscut de o seamă de guverne este un „model” ce poate fi, în anume împrejurări, invocat şi pus în practică.

Traseul propunerii din 2009: pentru-contra şi iarăşi pentru.

3 iunie 2009: Propunerea UDMR este înregistrată la Senat cu nr. b284.

10.06-10.07.2009: Trimisă spre aviz la Consiliul Legislativ, la Guvern şi la Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului.

10.07.2009: Consiliul legislativ: aviz favorabil.

23.09.2009: Punctul de vedere al guvernului – aviz negativ.

3 şi 9 februarie 2010: Punctul de vedere al Comisiei pentru administraţie publică etc. – aviz negativ.

10 februarie 2010: Propunerea pentru o nouă regionalizare a României este înscrisă pe ordinea de zi a Senatului şi adoptată în aceeaşi zi, prin aprobare tacită.

*

Cum a fost posibil ca, pe de o parte, Guvernul (PDL-UDMR) şi Comisia pentru administraţie publică să dea aviz negativ, iar Senatul să adopte propunerea prin aprobare tacită?

Se pare că lucrul a fost posibil printr-o manevră de procedură iniţiată de un lider al majorităţii din Senat. O atitudine cel puţin curioasă…

În concluzie, o propunere de împărţire a României pe regiuni a trecut de una dintre Camere fără să fi avut loc nici un fel de dezbatere şi nici un fel de discuţie în public, fiind totuşi vorba de o chestiune de interes naţional.

Să fie o simplă coincidenţă!?!

Când regimul trecut a renunţat, în 1968, la împărţirea în raioane şi regiuni (după model sovietic), propunerea de revenire la judeţe a fost publicată în presă, cu harta respectivă, spre dezbatere publică. Iar definitivarea, atunci, în 1968, a ţinut seamă şi de opiniile venite din public, ca, de exemplu, constituirea a două judeţe: Brăila şi Galaţi (iniţial era prevăzut un singur judeţ, cu ambele oraşe dunărene).

Într-un sistem cu mai multe partide şi libertatea mass-media o asemenea propunere – constituirea regiunilor de dezvoltare – cu consecinţe ce pot duce foarte departe… trece pe tăcute, pe furiş, ascunsă opiniei publice.

Harta nr. 1

Regiunile de dezvoltare conform Legii 315/2004

Regiunile de dezvoltare conform Legii 315/2004

1) Nord-Est, cu judeţele Suceava, Botoşani, Neamţ, Iaşi, Bacău şi Vaslui

2) Sud-Est, cu judeţele Vrancea, Galaţi, Buzău, Brăila, Tulcea şi Constanţa

3) Sud-Muntenia, cu judeţele Argeş, Prahova, Dâmboviţa, Teleorman, Giurgiu, Ialomiţa şi Călăraşi

4) Sud-Vest Oltenia, cu judeţele Mehedinţi, Gorj, Vâlcea, Dolj şi Olt

5) Vest, cu judeţele Timiş, Caraş Severin, Hunedoara şi Arad

6) Nord-Vest, cu judeţele Bihor, Sălaj, Cluj, Bistriţa-Năsăud, Maramureş şi Satu Mare

7) Centru, cu judeţele Alba, Sibiu, Mureş, Harghita, Covasna şi Braşov

8) Bucureşti-Ilfov, cu Municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov

Harta nr. 2

Cele 16 Regiuni de dezvoltare conform propunerii UDMR din 2009

Cele 16 Regiuni de dezvoltare conform propunerii UDMR din 2009

Prin propunerea UDMR, aria transilvană este decupată în felii. Unele (numerele 15 şi 16, harta nr. 2) merg în prelungirea regiunii de dezvoltare „Covasna-Harghita-Mureş” (nr. 14 în harta nr. 2). Altele (nr. 12 şi 13 harta nr. 2) se aşează de-a lungul Carpaţilor meridionali.

„01 – Botoşani, Suceava

02 – Bacău, Iaşi, Neamţ, Vaslui

03 – Brăila, Buzău, Galaţi, Vrancea

04 – Constanţa, Tulcea

05 – Bucureşti

06 – Călăraşi, Ialomiţa, Ilfov

07 – Giurgiu, Teleorman

08 – Dolj, Mehedinţi, Olt

09 – Gorj, Vâlcea

10 – Argeş, Dâmboviţa, Prahova

11 – Arad, Caraş Severin, Timişoara

12 – Alba, Hunedoara

13 – Sibiu, Braşov

14 – Covasna, Harghita, Mureş

15 – Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş

16 – Bihor, Sălaj, Satu Mare”

Harta nr. 3

Regiunea Autonomă Maghiară constituită în 1952 (devenită ulterior   Mureş-Autonomă  Maghiară) din iniţiativa şi cu aportul unor consilieri   sovietici

Regiunea Autonomă Maghiară constituită în 1952 (devenită ulterior Mureş-Autonomă Maghiară) din iniţiativa şi cu aportul unor consilieri sovietici

A se compara teritoriul Regiunii Autonome din 1952 cu acela al regiunii de dezvoltare Covasna-Harghita-Mureş, propusă în 2009 (harta nr. 2, regiunea nr. 14).

Harta nr. 4

Cele 5 macroregiuni propuse prin iniţiativa UDMR din 2009

Cele 5 macroregiuni propuse prin iniţiativa UDMR din 2009

I. Moldova toată, plus Brăila şi Buzău

II. De la Tulcea şi Constanţa şi până la Drobeta-Turnu Severin (partea de sud a Munteniei şi Olteniei) până la Dunăre, inclusiv Bucureştii

III. Partea de nord a Munteniei şi Olteniei (Prahova, Dâmboviţa, Argeş, Vâlcea şi Gorj)

IV. Banatul, plus partea de sud a Transilvaniei (Arad, Hunedoara, Alba, Sibiu, Braşov)

V. Partea de Nord şi Est a Transilvaniei, de la Covasna şi Harghita până în Bihor, Satu Mare şi Maramureş

Harta nr. 5

Teritoriul anexat de Ungaria conform cu hotărârea Dictatului de la   Viena (30 august 1940) judeţele sunt cele existente în 1940

Teritoriul anexat de Ungaria conform cu hotărârea Dictatului de la Viena (30 august 1940) judeţele sunt cele existente în 1940

Harta nr. 6

Propunerea delegaţiei ungare de împărţire a ariei transilvane,   transmisă delegaţiei române, la convorbirile preliminare de la Turnu   Severin, 16-24 august 1940

Propunerea delegaţiei ungare de împărţire a ariei transilvane, transmisă delegaţiei române, la convorbirile preliminare de la Turnu Severin, 16-24 august 1940

Delegaţia ungară propunea ca România să cedeze un teritoriu de 69.000 km² cu o populaţie de 3.900.000 din care 2.200.000 români, 1.200.000 maghiari, 500.000 germani şi alte naţionalităţi: Istoria politicii externe româneşti în date, coordonator Ion Calafeteanu, Fundaţia europeană Titulescu, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003, pp. 326-327 (sub datele 16-24 august 1940).

A se compara cu regiunea de dezvoltare nr. V (Harta nr. 4).

În memoriile sale, Mihail Manoilescu, atunci ministrul de Externe al României, scrie următoarele despre convorbirile de la Turnu Severin din august 1940:

„Partea ungară a prezentat un aide-mémoire datat Budapesta 11 august 1940, însoţit de o hartă a revendicărilor lor. Această hartă… formulează pretenţia… de a se retroceda Ungariei toată Transilvania de la nord de Mureş, inclusiv Aradul, lăsându-ne nouă Blajul, Mediaş şi Sighişoara şi trecând la unguri Alba Iulia şi Braşovul!” (sublinierea D.C.G.).

„Teritoriul reclamat reprezintă mai mult de două treimi din teritoriile româneşti care au aparţinut Ungariei şi cuprinde mai mult de 2/3 din populaţie, din care 2.200.000 români…”

(Mihail Manoilescu, Memorii, iulie-august 1940. Dictatul de la Viena, ediţie îngrijită de Valeriu Dinu, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1991, p. 156).

Sursa: CLIPA

joi, 27 mai 2010

Maghiarii din Sf. Gheorghe, încurajati de primar să obtina si cetatenia ungara

Maghiarii din Sf. Gheorghe, încurajati de primar să obtina si cetatenia ungara

Primarul municipiului Sfantu-Gheorghe, Antal Arpad, ii incurajeaza pe maghiari sa obtina cetatenia ungara.

Primarul a facut un apel la intelectualii si politicienii maghiari sa le transmita maghiarilor faptul ca cetatenia ungara este un lucru pozitiv si sa nu le fie teama sa o solicite.

“Trebuie sa fim noi primii care cerem aceasta cetatenie, si trebuie sa le spunem foarte clar oamenilor ca nu au de ce sa se teama in a cere si primi cetatenia ungara”, a declarat, joi, in cadrul unei conferinte de presa, primarul Antal Arpad.

Edilul a facut referire si la situatia din Slovacia, pe care o califica drept “o aberatie”. In opinia lui Antal, ceea ce face Guvernul de acolo este impotriva propriului popor, pentru ca sunt mult mai multi slovaci care au dubla cetatenie decat sunt maghiari in total in Slovacia.

“Deci daca Guvernul doreste sa piarda un milion de oameni ca si cetateni slovaci, nu vad nicio problema, vor fi totusi cetateni europeni, pentru ca sunt multi slovaci care au cetatenie ceha, austriaca, canadiana, si altele, deci e un nonsens”, a spus el.

Primarul din Sfantu-Gheorghe a salutat initiativa Guvernului ungar de a acorda maghiarilor de peste hotare cetatenia ungara si a spus ca el insusi va solicita acest lucru.

Primarul a explicat ca pentru maghiarii din Transilvania dubla cetatenie este, in primul rand, simbolica, totodata fiind si importanta, deoarece, prin aceasta decizie, Guvernul ungar nu numai ca se simte responsabil, ci si actioneaza in favoarea maghiarilor de peste hotare.

De asemenea, din punct de vedere pragmatic, dubla cetatenie ar insemna si faptul ca se va putea calatori fara viza in tari unde Ungariei nu i se cere acest lucru. Parlamentul Ungariei a votat saptamana aceasta legea care le da posibilitatea maghiarilor de peste granite sa obtina cetatenia ungara.

Napocanews

DOCUMENT. Tara duduie de tampiti in functii publice. Prefectul judetului Covasna, Gyorgy Ervin, complicele ilegalitatilor UDMR!

I-am adresat actualului prefect al judetului Covasna, UDMR-istul Gyorgy Ervin (foto), o sesizare in legatura cu modul ilegal in care Consiliul Judetean Covasna a inscriptionat un banner (foto) amplasat in centrul municipiului Sfantu Gheorghe.

Sesizarea mea arata cam asa...

Stimate domnule Prefect
In plin centrul municipiului Sfantu Gheorghe, la cativa pasi de sediul institutiei pe care cu onoare o conduceti a fost amplasat un afis de promovare a manifestarii „Anul Artelor Plastice in judetul Covasna – 2010”.
Manifestarea este organizata de catre Muzeul National Secuiesc si sustinuta de Consiliul Judetean Covasna si Primaria Sfantu Gheorghe. Din nefericire, afisul (vezi anexa) este inscriptionat mai intai in limba minoritatilor si abia apoi in limba oficiala de stat, lucru asupra ilegalitatii careia v-ati pronuntat atat dumneavoastra cat si ministrul Vasile Blaga, in situatii similare. Avand in vedere acestea, prin prezenta va adresez o solicitare de informatii de interes public in baza Legii nr. 544/2001 prin care solicit sa imi comunicati, in termen legal, urmatoarele informatii privind inscriptionarea mai intai in limba minoritatilor si abia apoi in limba oficiala a statului a afisului de promovare a manifestarii „Anul Artelor Plastice in judetul Covasna – 2010”:
- Care sunt masurile pe care Institutia Prefectului Judetului Covasna le va intreprinde pentru a indrepta aceasta ilegalitate comisa de catre Muzeul National Secuiesc si Consiliul Judetean Covasna.
In speranta unui raspuns prompt,
Dan Tanasa
20 aprilie 2010

Raspunsul absolut idiot al prefectului judetului Covasna, Gyorgy Ervin, il redau mai jos...



Dupa mai bine de o luna de zile, prefectul imi comunica faptul ca va cerceta cele semnalate de mine, cand de fapt el trebuia sa imi comunice care au fost masurile luate. Acest act oficial semnat de prefectul UDMR Gyorgy Ervin arata cat se poate de limpede doua lucruri:
1. Modul infect in care un inalt functionar al statului intelege sa dea curs sesizarilor/cererilor cetatenilor
2. Modul la fel de infect in care prefectul Gyorgy Ervin se face sa aplica legea in cazul ilegalitatilor comise de catre UDMR impotriva Romaniei si a romanilor.

DOCUMENT. Sedinta de Consiliul Local la Sfantu Gheorghe. Azi, ungurii pregatesc omorarea lui Horea, Closca si Crisan!

Consiliul Local Sfantu Gheorghe, controlat de UDMR si PCM, in frunte cu primarul UDMR Antal Arpad, este convocat azi pentru ora 14 in sedinta ordinara pentru a adopta, printre altele, modificarea unei portiuni din bulevardul 1 Decembrie 1918 si modificarea altor denumiri de strazi dupa cum a semnalat Jurnalul National si subsemnatul aici. Actiunea de modificare (in fapt maghiarizare!) a strazilor este una nu doar paguboasa (vor fi afectati 9000 de cetateni care vor trebui sa isi schimbe documentele!) dar si provocatoare la adresa comunitatii romanilor din oras, inscriindu-se perfect in lungul sir al actiunilor comunitatii maghiare din Romania indreptate impotriva romanilor si a Romaniei.


2010 05 26 Convocator CL Sfantu Gheorghe

Vezi si http://www.libertatea.ro/stire/criminal-de-razboi-maghiar-omagiat-din-bani-publici-289564.html

miercuri, 26 mai 2010

530 de cereri prime pentru 60.000 de capete ovine/caprine depuse la APIA Covasna

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că, până în prezent, la nivel national, a fost depus un număr de 13.600 cereri, pentru un efectiv de aproximativ 2 milioane capete ovine/caprine, termenul limită pentru a solicita Plata Naţională Directă Complementară fiind 31 mai 2010. La nivelul judeţului Covasna au fost depuse 530 cereri pentru aproximativ 60.000 capete, până în prezent.

Pentru a beneficia de prima pe cap de animal pentru ovine/caprine, producătorul trebuie să îndeplinească mai multe condiţii. Astfel, efectivul din exploataţie trebuie să fie de minimum 50 capete ovine femele, respectiv 25 capete caprine femele, vârsta acestora fiind de cel puţin un an până la data de 31 martie 2010.

Începând cu anul 2010, dacă în urma verificărilor se constată diferenţe între numărul animalelor solicitat la plată şi numărul animalelor eligibile, se aplică reduceri sau excluderi de la plată.

MNCR si Institutul de Arheologie din Frankfurt colaborează în cadrul unei cercetări de amploare asupra castrului roman Angustia

Așezată într-o zonă pitorească, comuna Breţcu ar putea deveni un punct de atracţie turistică și datorită unui valoros sit arheologic – castrul roman cunoscut sub denumirea de Angustia – care este poziţionat acolo și care este supus în prezent unor cercetări ultra moderne derulate în baza unui protocol încheiat între Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni (MNCR) și Institutul de Arheologie din Frankfurt, unul dintre cele mai respectate institute din domeniu, din lume.

În urma unor discuții derulate de-a lungul mai multor ani cu diverși potențiali parteneri, acestea s­au concretizat într-un parteneriat serios derulat cu Institutul de Arheologie din Frankfurt, prin cercetătorul basarabean stabilit în Germania Alexandru Popa, angajat al Institutului, care se ocupă tocmai de perioada romană și este interesat personal de zona respectivă.

Castrul roman este unul dintre cele mai frumoase din Europa și a atras interesul deosebit al cercetătorilor de la Institutul din Frankfurt. El datează din perioada sec. II – III după Hristos și avea rolul de a păzi pasul Oituz, din care veneau barbarii să atace Imperiul Roman, fiind un punct strategic al Daciei Romane, atât pentru controlul asupra acestui pas, cât și pentru asigurarea drumului de legătură între Marea Neagră și orașele dacice.

Alexandru Popa spune că, pe viitor, dorința lor ar fi constituirea unui brand nou, care aparține deja MNCR, și anume Angustia, care să ajute la atragerea diferitelor sfere care că contribuie la crearea unei impresii despre ce anume a fost în acest castru. Acest lucru presupune o colaborare cu autorități locale, arhitecți care să ajute la reconstituire, ingineri și așa mai departe. De asemenea, se dorește înființarea unei asociații care să funcționeze în acest scop.

Dorința partenerilor din proiect este ca dincolo ce informația științifică pe care o oferă acest sit el să fie aproape și de publicul larg, nespecializat, care să găsească aici atât date, cât și o posibilitate de a se simți bine.

Partenerii acestor cercetări sunt MNCR, Institutul de Arheologie din Frankfurt, Institutul de Arheologie și Istoria Artei din Cluj Napoca, Universitatea Pedagogică de Stat din Chișinău, care în anul 2008 a trimis o echipă de masteranzi cu care s-a lucrat, și alți colaboratori.

marți, 25 mai 2010

Dan Tanasa: DOCUMENT. Bani publici pentru revizionismul maghiar. Pe timp de criza, 35.000 de lei pentru Asociatia Tinerilor Maghiari din Covasna!

Actiunile iredentist-sovine organizate de tot felul de ONG-uri maghiare din Covasna si Harghita si indreptate impotriva statului roman sunt finantate in fiecare an cu zeci de mii de lei de catre autoritatile publice locale din cele doua judete, autoritati publice controlate de catre Uniunea Democrata Maghiara din Romania (UDMR).
Acesta este si cazul Asociatiei Tinerilor Maghiari din Covasna, cu sediul in Sfantu Gheorghe, judetul Covasna, condusa de catre Nemes Elod (foto dreapta), angajat al Consiliului Judetean Covasna. Nemes Elod este un adevarat privilegiat al soartei atunci cand vine vorba de acces la fonduri publice pentru programe "culturale".
Astfel, Nemes Elod a semnat, din 2005 si pana in prezent, contracte de finantare cu Primaria Sfantu Gheorghe in valoare de peste 45.000 lei. Asociatia Tinerilor Maghiari din Covasna este fara indoiala una din preferatele actualului primar UDMR din Sfantu Gheorghe, Antal Arpad (foto stanga), care a bagat in conturile ONG-ului lui Elod nu mai putin de 42.000 lei de cand a preluat conducerea primariei. Din acestia, peste 30.000 de lei au fost varsati in contul Asociatiei doar in 2009, in plina criza financiara. In 2010, pana la data la care am solicitat informatii, Asociatia Tinerilor Maghiari din Covasna incasase deja 5000 lei.
Ce face Nemes Elod cu atatia bani? Organizeaza "manifesteri culturale" dedicate exclusiv comunitatii maghiare din municipiu si din judet, printre ele o serie de manifestari dedicate cultului criminalului de razboi maghiar Wass Albert, condamnat de catre Tribunalul Cluj pentru crime de razboi.
Mai mult, Nemes Elod este foarte vocal, pe bani publici, atunci cand vine vorba de a apara "interesele" maghiarilor din Romania. El este cel care a mobilizat un grup de tineri in ianuarie anul acesta, in Sfantu Gheorghe, pentru a protesta in fata unui supermarket din Sfantu Gheorghe pe motiv ca supermarketul nu avea si angajati care sa cunoasca limba maghiara si pentru ca in magazin nu existau inscriptii bilingve.
Redau mai jos copia contractelor incheiate intre ONG-ul lui Nemes Elod si Primaria Sfantu Gheorghe.
Fonduri Asociatia Tinerilor Maghiari din Covasna

Vezi si http://www.napocanews.ro/2010/01/liderii-emi-din-sfantu-gheorghe-sponsorizati-de-statul-roman-via-udmr-si-pcm.html

http://www.jurnalulbtd.ro/articol-In-sapte-orase-din-Transilvania-Wass-Albert.-medaliat-al-Crucii-de-Fier.-omagiat.-pe-bani-publici-1-1607.html


http://youthvoice.ro/politica/direcia-judeean-pentru-tineret-covasna-tabra-iredentitilor-maghiari/

http://2009.informatia.ro/Sfantu_Gheorghe_Tinerii_maghiari_au_protestat_impotriva_acordarii_Premiului_Pro_Urbe_reprezentantei_comunitatii_romanesti_Stela_Buda-274511

http://www.realitatea.net/zeci-de-persoane-din-sfantu-gheorghe-au-cerut-introducerea-de-inscriptii-bilingve-intr-un-supermarket_697359.html


http://www.jurnalul.ro/stire-observator/universitatea-sapientia-cuibul-de-instruire-a-iredentistilor-maghiari-538641.html

http://www.evenimentul-zilei.ro/evenimentul-zilei-chipurile-romanului-ucis-in-bolivia/

http://civicmedia.ro/acm/index.php?option=com_content&task=view&id=654&Itemid=88

PS: am solicitat CJ Covasna sa imi comunice copiile contractelor de finantare intre CJ Covasna si ONG-ul lui Nemes Elod insa, deloc suprinzator, CJ Covasna refuza sa imi comunice informatiile. Se pare ca va trebui sa ma adresez instatei de judecata!

Petitie adresata Prefecturii Covasna. Drapelul Ungariei amplasat ilegal la Sfantu Gheorghe. Sa vedem ce va face prefectul ungur din Covasna!

From: Dan Tanasa
To: Prefectura Covasna
Cc: tanasa dan ; Senatorul Iulian Urban
Sent: Mon, May 24, 2010 5:15:28 PM
Subject: Petitie in baza Legii nr. 233/2002 - drapel arborat ilegal

Catre,
INSTITUTIA PREFECTULUI JUDETULUI COVASNA,
In atentia Domnului Prefect Gyorgy Ervin
Sediul: Piaţa Libertatii, nr. 4, Sfantu Gheorghe, judetul Covasna

Obiect: sesizare privind incalcarea prevederilor legale cuprinse in H.G. 1157/2001 de catre Primaria si Consiliul Local al municipiului Sfantu Gheorghe, prin arborarea drapelului de stat al Republicii Ungaria cu prilejul unei sedinte a Consiliului Local Sfantu Gheorghe

Stimate domnule Prefect,

In baza articolului 51 din Constituia Romaniei si in baza Legii nr. 233/2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activitatii de solutionare a petitiilor (publicata in Monitorul Oficial nr. 296 din 30 aprilie 2002) va inaintez prezenta petitie

In fapt,

Cotidianul „Jurnalul National” a semnalat, in numarul sau din data de 24 mai 2010 in articolul intitulat „Horea, tras din nou pe roata la Sfantu Gheorghe”, faptul ca in timpul sedintei Consiliului Local Sfantu Gheorghe din data de 6 mai a.c. in incinta salii de sedinta se afla arborat drapelul de stat al Republicii Ungaria.
Conform art. 6 din H.G. 1157/2001 „pe teritoriul României drapelele altor state pot fi arborate numai împreună cu drapelul naţional al României şi numai cu prilejul vizitelor cu caracter oficial de stat, al unor festivităţi şi reuniuni internaţionale, pe clădiri oficiale şi în locuri publice stabilite de autorităţile administraţiei publice locale”.
Incalcarea acestei prevederi legale se pedepseste conform art. 24, alin. 1, punctual g “arborarea drapelului sau a fanionului altui stat, cu alte dimensiuni decât cele ale drapelului României şi cu alte ocazii sau în alte condiţii decât cele prevăzute la art. 6, 7 şi 9” cu amenda intre 2500 lei si 5000 lei.

Intrucat, conform art. 19, alin. 1, litera a din Legea nr. 340/2004 „In calitate de reprezentant al Guvernului, prefectul asigura, la nivelul judetului aplicarea si respectarea Constitutiei, a legilor, a ordonantelor si a hotararilor Guvernului, a celorlalte acte normative, precum si a ordinii publice”, va rog sa dispuneti masurile de asigurare a respectarii H.G. nr. 1157/2001, sanctionarea celor care se fac vinovati de cele sesizate prin prezenta si sa imi comunicati masurile intreprinse.

In speranta unui raspuns prompt,

Dan Tanasa

24 mai 2010

UDMR donează bani de la bugetul ţării unei asociaţii care luptă împotriva României

Aleşii locali UDMR nu cunosc criza, motiv pentru care donează fonduri de la buget Asociaţiei Tinerilor Maghiari din Covasna, preocupată, printre altele, cu manifestările dedicate criminalului de război Wass Albert. Primarul oraşului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, a donat acestei asociaţii 35.000 de lei din banii Primăriei pentru a sprijini „manifestări culturale” de genul celor amintite. O altă activitate a Asociaţiei a fost protestul în faţa unui supermarket din Sfîntu Gheorghe pentru ca magazinul să angajeze vorbitori de limbă maghiară şi să pună inscripţii în această limbă în magazin. Liderul acestei Asociaţii, Nemes Elod, este de altfel angajat al Consiliului Judeţean Covasna unde are salariu confidenţial, dar şi Coordonator al Consiliului Judeţean al Elevilor din Covasna, funcţie pe care o foloseşte pentru a recruta tineri pentru activităţile sale anti-româneşti, sponsorizate din banii statului român. Iată la ce sunt folosiţi banii bugetului pe timp de criză şi iată de ce UDMR susţine măsurile de tăiere a pensiilor şi salariilor propuse de Guvernul Boc.

luni, 24 mai 2010

În Harghita şi Covasna, românii sunt "pierderi colaterale"

Imagine 1
Dragoş Stoica | Jurnalul Naţional

Simt în fiecare zi deznădejdea. Unii se resemnează, alţii strâng din dinţi şi merg mai departe. "Aici, nu prea vin românii pe la români!" În plus, politicienii îşi amintesc rareori de existenţa lor...

Municipiul Sfântu Gheorghe se află la o "aruncătură de băţ" de Braşov. N-ai bănui că graniţa dintre judeţele Braşov şi Covasna desemnează de fapt un hotar spre o realitate dură. Aici, etnicii români şi cei maghiari trăiesc în două lumi paralele, în care copiii, cu toate că nu sunt muţi, sunt nevoiţi să se înţeleagă prin semne dacă vor să se joace împreună şi nu se resping pe motive etnice.

În Sfântu Gheorghe, populaţia de etnie maghiară este majoritară. Doar 25%, conform recensământului din 2002, sunt români. Aflaţi în minoritate, românii îşi găsesc de lucru mai degrabă în ţări precum Italia, Spania, Anglia. În România, în localităţile din judeţele Harghita şi Covasna, cunoaşterea limbii maghiare este paşaport spre o bucată de pâine. Copiii români au şcolile lor, maghiarii, de asemenea. În cele mai bune cazuri, învaţă în şcoli mixte.

Alteori, copiii românilor sunt nevoiţi să meargă la şcoală în cel mai apropiat oraş, la zeci de kilometri, uneori. La fosta Şcoală de Cooperaţie, astăzi Grupul Şcolar "Constantin Brâncuşi" din Sfântu Gheorghe, se predă în limba română. Unitatea de învăţământ şi-a păstrat profilul economic. Elevii sunt pregătiţi pentru diferite meserii: turism, contabilitate, dar şi ospătari ori bucătari. Rodica Pârvan, filolog, director al Grupului Şcolar "Constantin Brâncuşi", spune că unitatea de învăţământ are şi elevi de etnie maghiară, dar şi profesori.

"Vin şi copii de etnie maghiară care îşi dau seama că au nevoie să cunoască limba română. Dacă eşti un om normal, îţi dai seama că îţi condamni copilul să rămână aici sau să meargă în Ungaria. Poate vrea să meargă la Râmnicu-Vâlcea. Ce face acolo dacă nu ştie româneşte?", spune doamna Pârvan şi continuă, subliniind ideea: "Am elevi de etnie maghiară care nu ştiu să vorbească româneşte în clasa a IX-a. Cum s-a întâmplat, atât timp cât au avut în programă limba română? Ce au făcut dascălii lor timp de opt ani? Aceşti copii nu pot ieşi din «pătratul» ăsta, de aici... Separarea şcolilor a fost cea mai mare greşeală; se dezvoltă două lumi paralele! Natalitatea scade, copiii nu se mai întorc de pe unde au plecat, de la Iaşi, Bucureşti, Braşov. Mai vin în vizită ori îşi trag părinţii după ei. După '90 au plecat multe cadre didactice".

Rodica Pârvan a fost repartizată la Sfântu Gheorghe în urmă cu 30 de ani. "Ceea ce facem noi aici este apostolat! Dar nu simt că am rădăcini. E dureros. Asta e povestea oricărui român de aici. Nici nu eşti dorit... nu ai aderenţă. Nici prieteni nu poţi să-ţi faci. Suntem aceiaşi prieteni de mulţi ani. Din ce în ce mai puţini... E o dramă ce se întâmplă aici. O va relata oare istoria?"

Consilier local, aflată la cel de-al treilea mandat, doamna profesoară este la curent cu toate problemele urbei. Încearcă, pe cât poate, să susţină în deliberativ rezolvarea chestiunilor specifice comunităţii româneşti. Consiliul Local Sfântu Gheorghe are doar patru consilieri, reprezentanţi ai partidelor româneşti. De fiecare dată, majoritatea îşi spune cuvântul. "Pe o parte stă UDMR, pe o parte PCM, iar noi, românii, cei patru, stăm între ei! Au încercat să ne atragă de partea lor... Văd ce fonduri primesc ei, văd ce fonduri primim noi; văd cum se încurajează acţiunile lor, văd cum nu se încurajează ale noastre. E discriminare pe faţă. Ni se spune: «Aduceţi şi voi bani de la Bucureşti!». Dar acolo sunt şi banii noştri?!"

Din punct de vedere economic, zona se mişcă foarte greu. "Într-o şedinţă de Consiliu era vorba să vină un investitor din Anglia. S-au opus, de teamă că o să aducă mână de lucru românească. Mi-am făcut cruce! Au fost refuzaţi investitori italieni, chinezi, pe motiv că... dacă aduc forţă de muncă din ţară şi strică echilibrul etnic?! La şedinţele de Consiliu se vorbeşte numai în limba maghiară. Ne asigură traducerea. Acum doi ani, de 1 Decembrie au venit mai mulţi preoţi din Regat; au stat nemişcaţi, ca nişte sfincşi, nu le-a venit să creadă!... Eu susţin şi îmi asum asta: autonomia funcţionează, numai că nu-i legiferată. Şcoli au, limba o au, în cultură - am participat la «Zilele Sfântu Gheorghe», am primit o invitaţie - e numai în limba maghiară. Un etnic român nu a venit cu produse!... Dacă zici ceva, reiese că eşti extremist! Norocul nostru este că suntem aproape de Braşov. În Harghita situaţia este dramatică."

În satele în care etnicii maghiari şi cei români trăiesc laolaltă, acolo unde există şcoli, româneşti ori mixte, există un echilibru. Un echilibru fragil, dar prezent. Cum trăiesc românii în cele două judeţe? Imaginea ne-a fost creionată de dr Ioan Lăcătuşu, preşedinte al Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş: "În Covasna, zona Întorsurii Buzăului, sunt şase-şapte comune româneşti, apoi în Harghita, zona Topliţa, sunt de asemenea şase-şapte comune româneşti. Există foarte puţine localităţi care au un anumit echilibru, Covasna, Zagon, Zăbala, Araci, în care problemele se pun într-o altă lumină. Comunitatea românească are şcoală, biserică, consilieri. E o oarecare normalitate. Sunt şi sate întregi care au fost ortodoxe sau greco-catolice şi a rămas doar Biserica".

De unde pornesc problemele? "Există aceste chestiuni: concetăţenii maghiari votează etnic, şi nu politic. Avem partide pe criterii etnice şi atunci administraţia este perpetuu condusă de concetăţenii maghiari. Românii sunt împărţiţi în tot spectrul politic. În Miercurea-Ciuc nu au măcar un consilier român de mai multe legislaturi. Eu am fost consilier independent. Am fost ales de 3.000 de concetăţeni. Dar când ajungeam la vot... nimic. La nivel politic avem o problemă foarte mare. Noi avem în Harghita un deputat, Mircea Duşa, iar în Covasna pe Horia Grama. În cele două judeţe nu avem un viceprimar, un preşedinte al Consiliului Judeţean. Există această barieră de netrecut, un comportament duplicitar. La Bucureşti, toţi parlamentarii, şi cei care sunt în executiv, au un limbaj european care derutează. În zonă se comportă într-un mod intolerant şi nu fac o concesie."

Problemele reale ale comunităţii româneşti din Harghita şi Covasna se fac cu greu auzite la Bucureşti: Motivul? "Formatorii de opinie, comentatorii politici nu cunosc realităţile. Se discută despre orice, numai despre problemele românilor de aici, nu. Totuşi, sunt o sută de mii de români în judeţele acestea. Suntem pierderi colaterale. Nu reprezentăm nimic. În perioada interbelică, problematica românilor din zona aşa-zisă secuime făcea parte din categoria problemelor cu care nu se glumea. Exista percepţie asupra suferinţei de aici. Procesele acestea de descentralizare, fireşti, în toată ţara, aici capătă efecte perverse, pentru că administraţia rămâne de aceeaşi parte de 20 de ani."

Lipsa de perspectivă a românilor din cele două judeţe îi determină pe copiii acestora să nu se mai întoarcă acasă după ce îşi finalizează studiile la centrele universitate de la Cluj, Braşov, Sibiu ori Bucureşti. "Cea mai mare provocare a noastră o reprezintă această pretenţie şi această politică din judeţ, de cunoaştere a limbii maghiare. Legea Administraţiei publice locale 215/2001 spune că limba maghiară trebuie să o cunoască funcţionarii care lucrează cu publicul. S-a condiţionat însă ocuparea forţei de muncă la muncitori necalificaţi, lăcătuşi. E o mare lipsă de perspectivă a tinerilor români din zonă. Peste ceea ce se întâmplă la nivelul ţării cu lipsa de perspectivă economică, la noi se adaugă şi această problemă care a făcut să umplem lumea şi ţara de copii performanţi. Noi nu avem elite, nu avem tineri, toţi au împânzit lumea. Există, de asemenea, o problemă a diferenţei de finanţare a proiectelor culturale şi a presei în limba română. Statul român nu are o emisiune în limba maghiară din perpectiva mesajului românesc. Nu se promovează în nici un fel cultura română. Cel mai mare pericol pentru societatea civilă românească şi viaţa comunitară este lipsa semnalelor de încurajare faţă de modul în care ar trebui să fim sprijiniţi pentru păstrarea identităţii, nu împotriva maghiarilor, ci pentru stăvilirea proiectelor separatiste şi pentru asigurarea unui cadru a unei societăţi multietnice şi multiculturale. Tot mai mulţi români pun sub semnul întrebării viitorul românităţii de aici, din zonă. Eu fac parte dintre aceia care nu se împacă cu ideea învinsului. Avem biserica, o revigorare a credinţei, a românismului."

Nu vine nimeni să le dea în cap românilor, dar "în Covasna şi Harghita sunt în suferinţă limba română, simbolurile româneşti, cultura românească", spune dr. Lăcătuşu.
"Este un plan în ceea ce priveşte stăpânirea simbolică a locului - de la porţile secuieşti până la scrierea runică - spaţiul să fie al concetăţenilor maghiari şi numai al lor. Autonomia aceasta înseamnă pentru concetăţenii români probleme extraordinare. Noi nu suntem minoritate etnică, doar o formă de minoritate regională. Toate pornesc de la modul cum gestionează politic cei de sus, apoi lipsa solidarităţii.
Mă suna un mare român din America şi mă întreba ce se întâmplă aici. Dar cel de la Braşov... nu m-a întrebat niciodată.
Dacă te implici în prima linie pentru păstrarea identităţii, cum ai avut îndrăzneala să faci ceva în sensul ăsta, pentru lucruri pentru care în ţară eşti premiat, aici eşti băgat în gura presei, ca antimaghiar, pentru o bună parte din acţiunile noastre curate, româneşti".
Imagine 3
Sursa: http://www.jurnalul.ro/stire-special/in-harghita-si-covasna-romanii-sunt-pierderi-colaterale-544630.html

duminică, 23 mai 2010

www.jurnalul.ro: Horea, tras din nou pe roată la Sfântu Gheorghe

Deşi nu era vreo vizită oficială, în sala de consiliu era prezent şi drapelul Republicii Ungare
Deşi nu era vreo vizită oficială, în sala de consiliu era prezent şi drapelul Republicii Ungare

"Vă place, nu vă place, 75% dintre locuitori vorbesc limba maghiară!", spune primarul din Sfântu Gheorghe, Antal Árpád András.

de Carmen Anghel
Luminita Ciobanu

România. Judeţul Covasna. Municipiul Sfântu Gheorghe. 6 mai a.c. Dezbatere publică la Primărie. Tema: schimbarea denumirilor unor străzi, pentru a se înlătura "rămăşiţele" comuniste.

În sala de şedinţe a Consiliului Local aveam să asistăm la dezbatere: analiza unor probleme de interes local, îmbinată cu persiflări la adresa minorităţii de pe plan local: românii. Numeroase intervenţii în limba maghiară, traduse, pe scurt, de primarul Antal Árpád András, şi, la fel de evaziv, de un salariat al Primăriei.

Nimic ieşit din comun ar spune unii. Cum în Legea administraţiei publice locale 215/2001, republicată şi completată se precizează la art. 42 alin. 2 că "în consiliile locale în care consilierii locali aparţinând unei minorităţi naţionale reprezintă cel puţin o cincime din numărul total, la şedintele de consiliu se poate folosi şi limba maternă", probabil, din obişnuinţă, şi dezbaterea publică a fost supusă aceloraşi prevederi. Totuşi, acelaşi act normativ spune că "în aceste cazuri se va asigura, prin grija primarului, traducerea în limba română".

Am studiat lista străzilor propuse la rebotezare. Am aflat că vor fi înlocuite 34 de denumiri de străzi, în timp ce alte nouă artere de circulaţie urmează a-şi primi "botezul", fiind nou-înfiinţate.

Consiliul Local al municipiului Sfântu Gheorghe are 21 de consilieri. Românii, şi în consiliu, ca şi în oraş şi în zonă, sunt puţini. Conform situaţiei expuse pe pagina de web a Primăriei, trei aleşi locali sunt reprezentanţi ai Alianţei Românilor, iar unul este independent.

Reprezentanţii comunităţii româneşti s-au opus schimbării denumirilor atâtor străzi, subliniind că "generează cheltuieli inutile pe timp de criză". Şi, dincolo de înlocuirea denumirilor "învechite", comunitatea românească, prin vocea dr Ioan Lăcătuşu, preşedintele Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, i-a rugat pe aleşii locali să reflecteze asupra propunerilor, că nu e bine să "sfidăm personalităţile-simbol ale spiritualităţii româneşti, cum este cazul Străzii Horea, Cloşca şi Crişan".

"Am rămas surprins când am văzut astăzi, la agenţiile de presă, că Horea Cloşca şi Crişan nu ar avea nici o legătură cu istoria acestei zone. Asta îmi aminteşte de dezbaterile în care s-a propus ca Şcoala de Cooperaţie să poarte numele «Constantin BrâncuşI». S-a spus că Brâncuşi nu a avut contact cu zona, deşi era cunoscut în toată lumea. S-a spus că nu plătesc cetăţenii! Plătim cu toţii. (...) Considerăm că sunt cu totul altele priorităţile oraşului. Una dintre acestea este reabilitarea Pieţei Mihai Viteazul, din centrul municipiului, care a ajuns ruşinea întregii comunităţi", a subliniat dr Ioan Lăcătuşu.

Edilul răspunde: "Când cineva îşi schimbă buletinul sau cartea de identitate plăteşte o taxă pentru Primărie, iar această taxă nu va fi plătită. (...) Eu cred că ceea ce facem noi este un lucru bun, este important pentru identitatea acestui oraş şi nu cred că jignim pe cineva prin deciziile pe care le-am luat! În ceea ce priveşte Piaţa Mihai Viteazul, am spus în urmă cu un an şi jumătate-doi, că nu vreau nici să etnicizez,nici să politizez Piaţa Mihai Viteazul. Am făcut o serie de demersuri şi a făcut în primul rând UDMR-ul, trebuie să subliniez acest lucru. Am făcut proiect, am câştigat bani, o să reparăm Piaţa Mihai Viteazul. Îmi pare rău că partidele româneşti, aşa cum nu au făcut în ultimii 20 de ani, nu fac nimic pentru Piaţa Mihai Viteazul din Sfântu Gheorghe, în afară de declaraţii, când vine cineva din Bucureşti şi spun că nu le place Piaţa Mihai Viteazul. (...) Haideţi, să nu ne ascundem după degete! (...) Există o realitate în Sfântu Gheorghe. O realitate istorică şi o realitate a prezentului. 75% dintre locuitorii oraşului sunt de etnie maghiară! Acest lucru trebuie să se regăsească şi în denumirea străzilor. (...) Cred că este un lucru corect, şi cred că ar fi un lucru cinstit dacă şi românii, în loc să aţâţe aceste relaţii dintre români şi maghiari, ar accepta ca pe un semn de normalitate acest lucru. Aşa cum pe perioada comunistă n-am avut voie nici să spunem Sfântu Gheorghe în limba maghiară şi s-au dat denumirile care s-au dat pentru străzi, cred că este un lucru corect să mergem înainte, să privim spre viitor şis să se regăsească această identitate a oraşului, această identitate multiculturală, dar să existe un echilibru care să fie către normalitatea şi realitatea acestei zone. Pentru că ne place sau nu ne place, vă place sau nu vă place, trei sferturi dintre locuitorii acestui oraş vorbesc limba maghiară şi eu cred că este normal ca acest lucru să se regăsească şi pentru denumirea străzilor în acest frumos municipiu".

Schimbul de păreri s-a înteţit. Comentarii vehemente de ambele părţi. În timp ce dr Ioan Lăcătuşu prezintă documente conform cărora Strada Horea, Cloşca şi Crişan există în Sfântu Gheorghe din 1920, edilul spune că argumentul schimbării ţine "în primul rând de tradiţiile locului şi istoric". Discuţiile furtunoase s-au intensificat atât prin intervenţia consilierilor locali, cât şi a celor care, poate, din curiozitate sau nu, au participat la dezbaterea publică. Ironiile la adresa românilor n-au contenit.

● Prof. Rodica Pârvan, consilier local, a atras atenţia, în calitate de filolog că unele străzi poartă denumiri poetice, nicidecum comuniste: "N-am înţeles, în calitate de filolog, ce sunt, de ce denumirile Viitorului, Făcliei, Înfrăţirii sunt comuniste? Făclie înseamnă lumină, viitor avem toţi. Făclie e un termen poetic dacă vreţi. (...) Haideţi să ne gândim, domnule primar, ce s-ar întâmpla dacă strada s-ar fi numit «Attila» să schimbăm şi noi denumirea în «Horea Cloşca şi Crişan»?".

●Antal Árpád András: "Dar s-a schimbat. A fost «Attila» şi a fost schimbată în «Horea, Cloşca şi Crişan»".

● Prof. Rodica Pârvan: "Nu fac istorie acum, dar avem şi noi câteva simboluri. Ştiţi foarte bine cine au fost Horea, Cloşca şi Crişan. Ştiţi povestea cu roata... ." "Sunt poveşti...", se aude din sală.
Ce legătură au avut Horea, Cloşca şi Crişan cu Sfântu Gheorghe? Se întreabă mulţi dintre etnicii maghiari şi găsesc imediat răspunsul: nici una. Concluziile istoricilor? Manual de istorie pentru clasa a IX-a, din 1996: "Prin cauze, pregătire, program şi semnificaţie, ea (răscoala ­ n.n) a depăşit însă cadrul unei simple răscoale ţărăneşti medievale. Au participat la luptă iobagi români, maghiari, saşi de pe domeniile nobililor şi statului, din minele din Munţii Apuseni şi ocnele din Maramureş, meşteşugari, preoţi". Aceleaşi precizări le regăsim şi în volumul "Răscoala lui Horia 1784-1785" publicat în 1935 de Octavian Beu.

Primarul a dat cuvântul unui preot maghiar care s-a adresat în limba maternă, apoi a tradus (povestit) cuvântarea: "(...) Este pentru prima dată când participă la o dezbatere publică şi a aflat că este o problemă în ceea ce priveşte schimbarea străzii Horea, Cloşca şi Crişan în Attila. Nu doreşte o abordare istorică, dar îl întreabă pe colegul preot câţi copii au fost botezaţi Horea Cloşca şi Crişan, că dânsul a botezat foarte mulţi Attila?!" După un schimb de replici în limba maghiară, înţelese doar de cunoscători, discuţiile degenereză. Intervenţia unui cetăţean din Târgu-Mureş aţâţă spiritele. Angajatul Primăriei redă: "Dânsul crede că istoria, pe timpul comunismului, în limba română, s-a predat greşit. Dânsul a învăţat istoria în limba maghiară şi crede că ceea ce s-a întâmplat la Trianon... nu întâmplător a făcut comparaţia cu cucul care ajunge în cuibul altor păsări şi trebuie să se înţeleagă situaţia acutuală în care..." Cetăţeanul îşi continuă expunerea în limba maghiară, şi, după vreo câteva minute de discurs, avem traducerea: "Dânsul crede că nu este nici o legătură cu Mihai Viteazul aici şi are şi o propunere: o piaţă fără statuie". Agitaţie mare în sală, râsete... Discuţiile contradictorii sunt departe de a se fi încheiat, şi... s-au îndreptat spre Bucureşti. Primarul: "Eu cred că nu este cinstit să vorbim despre ce cheltuieli sunt vizavi de o măsură care ţine de identitatea unui oraş. Acest oraş are o identitate. Nu trebuie să vorbim despre trecut, dar sunt câteva realităţi. Anul trecut a fost sărbătorirea a 500 de ani de la stema, ştampila oraşului. Anul viitor vor fi 550 de ani de când Sfântu Gheorghe este oraş. Ciobanul Bucur, la Bucureşti, cam atunci şi-a băgat băţul, când Sfântu Gheorghe era deja oraş. În 2012, Sfântu Gheorghe va avea 680 de ani. Haideţi să muncim şi în prezent ca acest oraş să aibă o identitate. Există nişte realităţi ale prezentului, o realitate multiculturală, în care trebuie să ne respectăm. Cuvântul de bază este respectul".
Concluziile dezbaterii publice au fost enunţate de edilul municipiului: "Vă mulţumesc că aţi venit. Noi mergem înainte, o să adoptăm această hotărâre a Consiliului Local". Comentariile sunt de prisos.
 Piaţa Mihai Viteazul aşteaptă de mulţi ani intrarea în normalitate
Piaţa Mihai Viteazul aşteaptă de mulţi ani intrarea în normalitate

Sursa: http://www.jurnalul.ro/stire-special/horea-tras-din-nou-pe-roata-la-sfantu-gheorghe-544541.html

sâmbătă, 22 mai 2010

George Bara: V-am spus că trădarea vine de la Cluj! Chiar a venit, în frunte cu Daniel Buda…

Învăţarea Geografiei României şi a Istoriei Românilor în limba maghiară, un “ţinut secuiesc ” (numit aşa după o etnie dispărută!) care există de facto şi în care legile statului român nu au valoare, cetăţenie dublă pentru toţi ungurii din România. Lucruri de care mulţi români râdeau acum câţiva ani, lucruri care nu aveau cum să se întâmple, însă totuşi s-au întâmplat. Şi asta mulţumită PD-L, mulţumită lui Traian Băsescu, Emil Boc şi nu în ultimul rând, lui Daniel Buda.

Faptul că PSD şi PNL au refuzat să participe la votarea Legii Educaţiei în Camera Deputaţilor, unde a trecut articolul 34 care îl transformă pe Burebista în Borospista şi pe Ştefan cel Mare în Nagy Istvan, nu le face mai mare cinste. Dar măcar pe ultima sută de metri au spus un “Nu” demn în faţa unei act care lezează interesul naţional şi demnitatea şi integritatea acestei ţări deja amărâte. Nu mai contează acum ce au primit la schimb liderii PD-L pentru acest articol jignitor introdus şi votat în legea educaţiei. Susţinerea parlamentară în eventualitatea unei moţiuni de cenzură, cine ştie ce afaceri în sinecurile deconcentrate, nu ştiu şi nu mai contează.

Ce contează în schimb e faptul că Daniel Buda susţinea cu tărie în 2007 că proiectul Legii Statutului Minorităţilor Naţionale e unul anticonstituţional, că nu se va permite lezarea demnităţii românilor şi nu se va permite niciun fel de atac asupra Constituţiei României. Ei bine, vorbele şi promisiunile lui Daniel Buda, susţinut de pinguinul Emil Boc, au valorat exact un rahat. Un căcat, ca să fiu mai franc. Nimic, zero, fix p**a. Daniel Buda a fost cel care a semnat un partneriat între PD-L şi PCM, iar Alin Păunel Tişe este cel care a dat pe tavă proiecte din bani publici către firmele unor iredentişti PCM-işti condamnaţi de către DNA. Scriam în februarie că trădarea României vine de la Cluj, şi ce rău îmi pare că am avut dreptate! Şi acum, ca dovadă că nesimţirea portocaliilor nu mai are limite, acelaşi Daniel Buda îi răspunde lui Uioreanu în termeni învătaţi la cine ştie ce şcoală de demagogie: Uioreanu devine “intolerant etnic” ca Che Guevara, PD-L acordă ungurilor prin acest vot drepturi garantate de diferite convenţii europene pe care pun pariu că nici nu le-a citit. Atât de comic este comunicatul lui Daniel Buda, că nu m-ar fi mirat să îl facă intolerant şi pe Ghandi, sau erou al luptei antirariste pe Adofl Hitler! Dar de unde Dumnezeu nu a dat, nici noi nu putem cere!

Nici nu pot să mă gândesc la urmările acestei legi. Primul lucru care îmi vine în minte este imaginea unei eleve recitând nişte versuri în maghiară la comemorarea tratatului de la Trianon din cimitirul din Gruia din iunie 2009. Un produs al şcolii în limba maghiară, din clasa întâi până în clasa a 12-a, ruptă de realitate, saliva frenetic în timp ce recita o poezie despre Horthy, cu gândul la Ungaria Mare. O scenă care m-a distrat, dar m-a şi întristat. În spatele fetei, un grup de pensionare unguroaice care nu au vorbit în viaţa lor o boabă de româneşte, într-un oraş cu 85% români, o mâncau din ochi pe această nefericită în călduri. Mi-am dat seama atunci că ura pe care o trăiesc şi o exteriorizează o anumită parte a ungurilor din România vine chiar din această izolare etnică şi lingvistică. Nu învaţă nimic în româneşte, nu au profesori români, nu au colegi români, nu au prieteni români şi apoi lucrează la firme austriece conduse de unguri. Din oameni ajung nişte monştri pentru care noi, românii, încă suntem budos olah, opincari, asupritori, pe când ei sunt maghiari coborâtori direct din etrusci şi stăpâni de drept pe Ardeal, încă dinainte de existenţa dacilor. Acest articol 34 va accentua şi mai mult această falie între români şi unguri şi ma produce în masă monştri horthyşti plini de ură şi de prejudecăţi care nu au ce căuta într-o Europă Unită. Pentru asta să îi mulţumim lui Băsescu, Boc şi Buda.

George Bara

Sursa: http://www.napocanews.ro/2010/05/v-am-spus-ca-tradarea-vine-de-la-cluj-chiar-a-venit-in-frunte-cu-daniel-buda.html