joi, 28 octombrie 2010

Românii din Ungaria învaţă istoria şi geografia în limba maghiară

Românii din Ungaria învaţă istoria şi geografia în limba maghiară

Emil Boc doreşte prin asumarea răspunderii în Parlament pe Legea Educaţiei, ca istoria şi geografia României să se înveţe în limba maghiară în Transilvania, contribuind la maghiarizarea cetăţenilor români.

Îi reamintim că la liceul romanesc “Nicolae Balcescu” din Giula (Ungaria) istoria si geografia Ungariei se invata în limba maghiară. Ce parere aveti ? Ungaria şi guvernanţii de la Budapesta ştiu cum să-şi respecte istoria, geografia şi tradiţia. Ei nu se vând pentru un vot al minorităţilor la moţiune.

sursa: NapocaNews

CURTEA DE APEL BUCURESTI: Pricina Lucian, director general in Ministerul Mediului, este colaborator al fostei Securitati!

Pe Directorul General Pricina Lucian il gasiti in continuare, bine merci, pe pagina Munisterului Mediului aici.

Dosarul aflat pe rolul Curtii de Apel Bucuresti il gasiti aici.

Raportul CNSAS in gasiti aici.

joi, 14 octombrie 2010

Trădarea vine de la Cluj: deputaţii PD-L şi-i asumă pe Boros Pista, Kuza Janos Sandor, Mihaly Vitez şi Nagy Istvan

Trădarea vine de la Cluj: deputaţii PD-L şi-i asumă pe Boros Pista, Kuza Janos Sandor, Mihaly Vitez şi Nagy Istvan

O analiză a cotidianului Ziua de Cluj pe marginea noii legi a educaţiei, care va fi asumată de guvernul Emil Boc, ne dezvăluie adevărata faţă a parlamentarilor ardeleni, mai ales a celor din PD-L. Noua lege, care va permite minorităţilor să studieze materiile istorie şi geografie în limba maternă, este susţinută de către deputaţii PD-L şi UDMR, şi respinsă de către cei de la PSD şi PNL.

Ce spun deputaţii portocalii, care pe de o parte se lovesc cu cărămida patriotismului în piept, iar pe de altă parte fac fără remuşcări jocul iredentiştilor maghiari:

Mihail Hărdău, senator (fost ministrul al Educaţiei)

Este de acord cu toate prevederile, cu excepţia modificărilor privind clasele şcolare, unde susţine că nu este specialist şi nu se pronunţă. Susţine manualele speciale de limba română doar la şcolile din comunităţile în care trăiesc exclusiv etnici minoritari. În celelalte cazuri consideră “excesivă şi chiar jignitoare” recurgerea la astfel de manuale. Este pentru limitarea puterii sau chiar desfiinţarea inspectoratelor şcolare. “Profesorii trebuie să stea în poziţie de drepţi în faţa consumatorului, a părintelui, a comunităţii şi nu în faţa inspectorului şcolar, numit politic, care îi dă calificative şi sporuri salariale”, a spus Hărdău. Susţine limitarea ocupării funcţiei de rector la un singur mandat. “Avem rectori matusalemici, care nu se mai dau duşi acasă, doar din interese pecuniare mărunte. Este o jignire la adresa comunităţii academice”, a afirmat Hărdău.

Şerban Rădulescu, senator (fondator al Fundatiei Crestin Democrate din PD-L, conduse de Ministrul de Externe şi agentul SIE Teodor Baconschi)

Este de acord cu toate prevederile proiectului de lege, deşi nu se pronunţă asupra modificărilor aduse ciclurilor de studii. “Nu contează în ce limbă se învaţă, important este să fie studiate cât mai bine toate materiile, indiferent de etnia elevului”, a apreciat Rădulescu. El condiţionează desfiinţarea şi comasarea şcolilor de asigurarea prealabilă a transportului pentru elevi.

Daniel Buda, deputat (ascensiunea politică i se datorează fostului primar Gheorghe Funar, care l-a angajat în primăria Cluj. Devenit avocat şi lider al PD-L Cluj, a semnat în iarna anului 2009 un pact electoral în extremiştii de la PCM şi Traian Băsescu. Fostul avocat al trustului de presă şantajist Gazeta)

Susţine toate prevederile legii, inclusiv cea privind rearanjarea anilor de studiu preuniversitari, problemă asupra căreia îşi declină competenţa, dar mizează pe priceperea ministrului Educaţiei. Acceptă dreptul ministrului Educaţiei de a revoca un rector, dar numai motivat de ieşiri din legalitate a ocupantului funcţiei. “Atâta vreme cât universitatea este o instituţie tutelată cu bani de la stat sau chiar dacă e privată, dar se supune reglementărilor impuse de stat, nu-i poţi răpi statului un minim instrument de control”, consideră Buda.

Petru Călian, deputat (fost deputat PRM, apropiat al lui Gheorghe Funar, patronul fabricii de mobilă Modena şi implicat într-un recent scandal de prostituţie. Deputatul Călian obişnuia să nu plătească serviciile prestate de fetele de la Nana Club)

Este de acord cu predarea istoriei şi geografiei în limba minorităţilor, dar nu se pronunţă asupra manualelor speciale de limba română. Este de acord cu desfiinţarea şi comasarea şcolilor, ca şi cu discriminarea pozitivă a şcolilor minorităţilor. “Când eram în clasele V-VIII, eu mergeam pe jos opt kilometri ca să învăţ în clase cu mai mulţi elevi”, s-a mândrit Călian. Nu se pronunţă asupra modificărilor ciclurilor de studii. Nu este de acord cu structura consiliilor de administraţie şi consideră că profesorii şi părinţii ar trebui să aibă pondere mai mare, altfel există riscul politizării şcolii. Tot riscul politizării îl determină pe Călian să respingă şi posibilitatea revocării rectorilor de către ministrul de resort. În ciuda amendamentelor personale, la nevoie, va susţine guvernul în adoptarea acestei legi.

Adrian Gurzău, deputat (absolvent de teologie, presedinte execultiv al Asociatiei Cultural Patriotice Avram Iancu!)

Nu se pronunţă asupra niciunei prevederi a proiectului noii legi. “Nu sunt specialist şi nu vorbesc unde nu mă pricep. Dar îmi susţin guvernul”, a fost singurul comentariu al lui Gurzău. (n.r.: Adrian Gurzău este deputat, nu membru al Guvernului. Această funcţie îl obligă să voteze legile acestei ţări. Daca nu e specialist în votatul de legi, îi sugerăm să se lase de politică şi să se ocupe de vopsit locomotive )

NapocaNews, Ziua de Cluj

NESIMTIREA UDMR. Filiala UDMR din Brasov nu are arborat drapelul Romaniei pe sediul sau, conform legii. FOTO



miercuri, 13 octombrie 2010

Ministrul Laszlo Borbely ia partea Ungariei în cazul dezastrului ecologic: Unda de poluare a ajuns în România, dar nu există niciun pericol

Ministrul Laszlo Borbely ia partea Ungariei în cazul dezastrului ecologic: Unda de poluare a ajuns în România, dar nu există niciun pericol

Ministrul Mediului si Padurilor, Laszlo Borbely, a declarat marti ca unda de poluare provenita din Ungaria a ajuns in Romania, dar ca limitele de poluare sunt normale si ca apa este potabila.

“Unda a ajuns in Romania. Nu avem probleme. Tinem legatura cu oficialitatile din Ungaria. O echipa de experti de la Apele Romane si Agentia de mediu se va deplasa in Ungaria si timp de trei zile vor discuta la fata locului care este situatia”, a declarat ministrul la Realitatea TV, mentionand ca PH-ul este 7,73, iar valoarea maxima admisa este de 8,5.

Borbely a mai spus ca la Luxemburg va avea loc un Consiliu de mediu unde se va discuta despre Ungaria.

“La Luxembrug voi cere sa fie inclusa pe lista substantelor periculoase si aceasta substanta, am constatat ca nu este considerata periculoasa si sa fie un sistem de monitorizare si interventie mai rapida din partea UE”, a completat ministrul.

Ministrul a tinut sa precizeze ca atat el, cat si institutiile specializate au spus de la inceput ca romanii nu trebuie sa isi faca griji referitor la calitatea apei Dunarii.

În 8 octombrie, Borbely declara că poluarea nu va afecta România

“In momentul de fata, deja in partea ungara, cand a ajuns la Dunare, s-a redus ph-ul la o limita suportabila si cand ajunge in Romania nu va mai fi problema de contaminare”, a afirmat Borbely în data de 8 octombrie.

Cu toate acestea, Dunărea a fost serios poluată în Ungaria de către deversările cu metale grele. Imagini publicare de Daily Mail arată o Dunăre vizibil afectată de poluare, iar grupul environmentalist “World Wildlife Fund” a declarat astăzi că deţine dovezi asupra faptului că rezervorul de metale grele avea scurgeri toxice încă din luna iunie a acestui an.

Opt persoane au murit si peste 100 sunt ranite dupa accidentul ecologic din Ungaria.

Ziare.com, NapocaNews

Gruvernul tradator Boc își va asuma răspunderea în Parlament pentru ca "Istoria românilor" și "Geografia României" să fie predate în limba maghiară

Art. 37. – (1) În cadrul învăţământului preuniversitar cu predare în limbileminorităţilor naţionale, toate disciplinele se studiază în limba maternă, cu excepţia disciplinei Limba şi literatura română.(2) Disciplina Limba şi literatura română se predă, pe tot parcursul învăţământuluipreuniversitar, după programe şcolare şi manuale elaborate în mod special pentru minoritatearespectivă.

L E G E Aeducaţiei naţionale şi învăţarea pe tot parcursul vieţii

http://www.realitatea.net/ce-prevede-noua-lege-a-educatiei-vezi-documentul_758613.html
Gruvernul tradator Boc își va asuma răspunderea în Parlament pentru ca "Istoria românilor" și "Geografia României" să fie predate în limba maghiară

sâmbătă, 9 octombrie 2010

Harta tarifelor la schi în România

Autor: Cristina Somanescu | Sursa: Money.ro | Publicat: 09 oct 2010, 00:00 | Actualizat: 09 oct 2010, 14:25

Accent Travel & Events a lansat ieri prima hartă interactivă a pârtiilor de schi din România. MONEY. ro a alcătuit lista preţurilor pentru o înnoptare în staţiunile montane autohtone, care au pârtii de schi practicabile.

Cu 60 de lei pe noapte poţi merge la munte în staţiunea Arieşeni, din judeţul Alba. Tariful este valabil până pe 20 decembrie şi include cazarea în cameră dublă dintr-o pensiune de trei margarete.

BISTRIŢA-NĂSĂUD

O noapte pe Valea Blaznei te costă 90 de lei. În tarif intră cazarea în cameră dublă dintr-un complex turistic.

BIHOR

O înnoptare în Stâna de Vale te costă 90 de lei. În preţ intră cazarea în cameră single dintr-o pensiune de două margarete. Tariful este valabil până pe 30 noiembrie.

BRAŞOV

Dacă vrei să mergi la schi la Predeal, o înnoptare în staţiune te costă 60 de lei. În tarif intră cazarea într-o cameră dublă la un hotel de trei stele din staţiune. Preţul este valabil până pe 23 decembrie.

O noapte în staţiunea Poiana Braşov te costă 50 de lei. Preţul este valabil până pe 15 decembrie şi acoperă cazarea într-o pensiune de trei margarete.

Cu 70 de lei pe noapte mergi la munte în staţiunea Săcele. Tariful include cazarea într-o pensiune de trei margarete.

O înnoptare în staţiunea Bran ajunge la 45 de lei. Tariful este valabil până pe 25 noiembrie şi acoperă cazarea în cameră dublă dintr-o pensiune de trei margarete.

CLUJ

90 de lei te costă o noapte la Muntele Băişorii. În tarif intră cazarea într-o cameră single la o pensiune din Munţii Apuseni. Tariful este valabil până pe 31 octombrie.

CARAŞ-SEVERIN


O înnoptare în staţiunea Muntele Mic te costă 80 de lei. Tariful include cazarea în cameră dublă dintr-o cabană şi demipensiune, şi este valabil până pe 30 octombrie.

Dacă vrei să mergi la schi în staţiunea Semenic, o cameră dublă (două locuri) dintr-un hotel ajunge în această perioadă la 150 de lei.

GORJ

O înnoptare la Rânca ajunge la 100 de lei. În preţ intră cazarea în cameră single dintr-o pensiune. Tariful este valabil până pe 31 ianuarie 2011.

HARGHITA

Dacă mergi la schi în staţiunea Harghita Băi, o înnoptare într-o pensiune de trei margarete te costă 60 de lei. În preţ intră şi demipensiunea.

Dar dacă vrei să mergi la Bucin, o noapte într-o pensiune te costă 54 de lei. Tariful acoperă şi demipensiunea.

Tot în Harghita, la Topliţa, o noapte într-o cameră single te costă 85 de lei. Tariful este valabil până la sfârşitul anului.

O înnoptare la Izvorul Mureşului ajunge la 75 de lei. În preţ intră cazarea într-o pensiune de lângă pârtia de schi Izvorul Mureş şi demipensiunea.

Dacă vrei să schiezi la Băile Homorod, o înnoptare la o pensiune de aici te costă aproximativ 76 de lei. Tariful acoperă cazarea şi demipensiunea.

HUNEDOARA

O înnoptare la Cheile Buţii ajunge la 120 de lei. În preţ intră cazarea într-o cameră single dintr-o cabană de două margarete.

Dacă vrei să mergi la schi la Straja, o cameră dintr-o pensiune din staţiune te costă 80 de lei pe noapte. Preţul acoperă cazarea în cameră dublă şi e valabil până la sfârşitul lunii octombrie.

O înnoptare la o pensiune de două margarete din Parâng te costă între 30 de lei şi 90 de lei, funcţie de facilităţile oferite. Preţul este valabil până la 1 decembrie.

MARAMUREŞ


O înnoptare într-o cameră single la Borşa te costă 60 de lei. Tariful este valabil până pe 20 decembrie.

Dacă vrei să mergi la munte la Cavnic, o înnoptare pentru două persoane la un hotel de trei stele la baza pârtiei Roata ajunge la 120 de lei. În preţ mai intră şi demipensiunea.

MUREŞ


O înnoptare în staţiunea Sovata te costă 65 de lei. Tariful este valabil până pe 20 decembrie pentru minimum trei zile de cazare. În preţ intră cazarea într-o cameră standard dintr-un hotel de două stele.

NEAMŢ

O noapte în staţiunea Durău te costă 80 de lei. În preţ intră cazarea în cameră dublă fără mic dejun. Tariful este valabil până pe 15 decembrie.

PRAHOVA

O înnoptare în staţiunea Azuga te costă 60 de lei. În preţ intră cazarea într-o cameră single dintr-un hotel. Tariful este valabil până pe 30 noiembrie.

Dacă vrei să mergi la Buşteni, o înnoptare se ridică la 85 de lei. Preţul acoperă cazarea în cameră dublă într-un hotel de două stele din staţiune. Tariful este valabil până pe 17 decembrie.

O noapte în Sinaia ajunge la 112 lei. În tarif intră cazarea în cameră dublă dintr-un hotel de două stele.

SIBIU

O noapte la Păltiniş te costă între 105 de lei şi 159 de lei, funcţie de facilităţile oferite de hotelier. În preţ intră cazarea în cameră single într-un hotel de trei stele din staţiune.

Dacă vrei mergi la schi la Bâlea Lac, o înnoptare la o cabană de trei margarete ajunge la 105 lei.

SUCEAVA

O înnoptare la Gura Humorului pentru două persoane ajunge la 70 de lei în această perioadă. În preţ intră cazarea în cameră dublă dintr-o vilă. Tariful este valabil până la 21 decembrie.

Dacă vrei să schiezi la Vatra Dornei, o înnoptare într-o cameră dublă ajunge la 70 de lei.

Sursa: http://www.money.ro/harta-tarifelor-la-schi-in-romania_734836.html

Udrea a inaugurat o sală de sport în valoare de un milion de dolari într-o comună din judeţul Covasna

no title

O sală de sport a fost inaugurată, vineri, în comuna Valea Crişului, din judeţul Covasna, în prezenţa Ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Elena Udrea, valoarea investiţiei fiind de aproximativ un milion de dolari.

O nouă sală de sport, executată prin CNI - SA, cu o capacitate de 150 locuri în gradene, a fost inaugurată, vineri, în comuna Valea Crişului, în prezenţa ministrului Ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Elena Udrea, a ministrului Internelor, Traian Igaş, a secretarului general al PDL, Vasile Blaga, şi a autorităţilor judeţene şi locale.

publicitate

Udrea a spus că decizia construirii acestei săli de sport a fost luată "pe vremea când nu era criză", iar ministerul nu a făcut altceva decât să finanţeze finalizarea unei investiţii deja începute.

"A meritat pentru că aici, în Valea Crişului, sunt 300 de copii, mai sunt şi tineri, iar sala poate fi folosită şi de adulţi", a spus Elena Udrea.

Întrebată cum comentează faptul că unii critică oportunitatea unor astfel de investiţii într-un an de criză, Udrea a spus că criticile vin din partea celor care nu fac nimic.

"Sunt criticate de cei care nu fac nimic şi atunci, stând aşa pe margine, se uită şi nu fac altceva decât să critice, şi se prefac că ne dau idei. Este o investiţie pentru comunitate, este nevoie de infrastructură socială în mediul rural. Desigur, nu o să facem săli de sport acolo unde nu are cine să le folosească, dar nu înseamnă că nu trebuie să încurajăm activitatea sportivă", a afirmat Udrea.

Comuna Valea Crişului are peste 2.200 de locuitori, majoritatea de etnie maghiară, fiind condusă de primarul PDL Silviu Ioachim.

Sala de sport din comuna Valea Crişului, executată prin CNI - SA, are o capacitate de 150 locuri în gradene şi teren de baschet, valoarea investiţiei ridicându-se la aproximativ un milion de dolari. (Mediafax, Kiss Edit)

Sursa: http://www.gandul.info/news/udrea-a-inaugurat-o-sala-de-sport-in-valoare-de-un-milion-de-dolari-intr-o-comuna-din-judetul-covasna-7457932

Veterinarul din fruntea PDL Sfântu Gheorghe, Dan Manolăchescu, este singurul candidat la şedia filialei judeţene

Veterinarul Dan Manolăchescu, este singurul candidat pentru şefia organizaţiei judeţene a PDL Covasna.

Acesta a fost acuzat in mai multe randuri in presa ca ar fi coada de topor a UDMR plantata in organizatia judeteana a PDL. De asemenea, prietenul sau Madalin Guruianu a fost la randul sau acuzat ca face acelasiu oficiu de coada de topor intrun alt partid romanesc, PNL, afiliat in judetul Covasna intereselor autonomiste ale UDMR, condus de extremistul Antal Arpad.

Dan Manolăchescu s-a înscris în vara anului trecut în PDL Covasna, iar în scurt timp a fost ales preşedinte al PDL Sfântu Gheorghe, acum devenind si şef al organizaţiei judeţene a PDL Covasna...

Flavius Ionuţ Hosu, 10 ani este „Micul Ţandărică“ din Întorsura Buzăului

La vârsta de 3 ani, micul toboșar a descoperit singur ritmuri, iar un an mai târziu a apărut pe scenă. Au urmat numeroase concerte, premii, fani și multe aplauze zgomotoase. Lumea îl cunoaşte drept „Micul Ţandărică“.

Succes!

Ministrul maghiar din Guvernul Romaniei incerca sa acopere Budapesta in problema dezastrului ecologic

In timp ce Laszlo Borbely dădea asigurări că dezastrul ecologic din Ungaria nu reprezintă un pericol transfrontalier, şeful Apelor Române anunţa că substanţele nocive au intrat în Dunăre, scrie Romania Libera, preluata de Romanian Global News.

Cât de afectată va fi până la urmă Româ­nia, ca urmare a pro­­pa­gării viiturii to­xi­ce, care a făcut deja morţi şi răniţi în Ungaria şi a po­luat extrem de grav anumite regiuni din ţara vecină? Ei bine, autorităţile române nu erau capabile nici ieri, la trei zile după in­cident, să ofere publicului date lămuritoare. Pe de o parte, din in­formaţiile culese de România Liberă, rezultă că Budapesta nu a transmis Bucureştiului toate datele pe care le are la dispoziţie. Pe de altă parte, apelul la calm, făcut insistent de ministrul UDMR al Mediului, Laszlo Borbely, este contrazis oficial de şefii de la Apele Române. Ieri, în aceeaşi zi în care Borbely anunţa că viitura va intra în Dunăre abia azi, vineri, directorul Apelor Române, Csaba David, anunţa că substanţele toxice, rezultate în urma scurgerilor de la combinatul de aluminiu din oraşul Ajka, contaminaseră deja fluviul.

Sursa: Romanian Global News

Horea Uioreanu cere premierului Emil Boc formarea unei celule de criză pentru monitorizarea poluării Dunării

Horea Uioreanu cere premierului Emil Boc formarea unei celule de criză pentru monitorizarea poluării Dunării

Recenta catastrofă ecologică din Ungaria, respectiv scurgerea de reziduuri chimice dintr-un rezervor avariat al unei fabrici de alumină din vestul Ungariei, în urma căreia patru persoane au murit, şase sunt date dispărute şi alte 120 au fost rănite, trebuie luată foarte în serios şi de autorităţile din România. Conform reprezentanţilor Administraţiei Apelor Române, valul de poluare “a intrat ieri în Dunăre, unde s-a înregistrat o creşterea PH-ului de la 9,1 la 9,5. Conform calcu¬le¬lor, timpul de propagare dintre Budapesta şi Baziaş este de 4-5 zile. În urma acţiunilor de decontaminare ale autorităţilor ungare PH-ul râului Marcal a scăzut de la 12-13, cât era anterior deversării la 10. Pentru acest lucru au fost turnate în râu peste 400 de tone de nitrat de calciu şi magneziu pentru a preveni contaminarea Dunării”.
Pe de altă parte, experţii organizaţiei ecologiste World Wildlife Fund (WWF) susţin că pe fondul ploilor abundente din aceste zile, noroiul roşu “se va răspândi mai rapid şi pe suprafeţe mai mari”, iar Directorul programului privind Du¬nă¬rea al WWF, Andreas Beckmann, vede drept “aproape inevitabilă” contaminarea fluviului, deşi autorităţile ungare au anunţat că noroiul este toxic doar când, uscându-se, este dispersat în aer. Dincolo de pericolele imediate, apele alcaline contaminate cu metale grele (arsenic, cadmium, crom, plumb) vor avea efecte pe termen lung, asemenea deversării de cianură de la Mina “Aurul” din Baia Mare, la 30 ianuarie 2000.

În acest context, consider că este imperios necesară crearea unei celule de criză care să monitorizeze situaţia din ţara vecină şi propagarea valului de poluare, dar şi impactul acestuia asupra mediului şi populaţiei din România, dat fiind faptul că substanţa care s-a scurs are proprietăţi caustice şi conţine metale grele care ameninţa flora, fauna, dar şi populaţia. Comisia va trebui să stabilească măsurile care trebuie luate pentru neutralizarea efectelor poluării şi cuantumul despăgubirilor pe care autorităţile din Ungaria vor trebui să le plătească României pentru pagubele produse de scurgerile aşa-numitului noroi roşu din rezervorul de alumină al întreprinderii din oraşul Ajka.
Activitatea acestei comisii se înscrie în reglementările existente la nivelul Uniunii Europene privind poluarea industrială, reglementări care merg, în general, pe principiul «Poluatorul plăteşte». Conform aceloraşi reglementări, evaluarea o fac statele implicate, iar dacă nu se înţeleg pot chema evaluatori independenţi. Sunt convins că, date fiind excelentele relaţii bilaterale dintre România şi Ungaria şi precedentul creat de deversarea de la Baia-Mare din anul 2000, vinovaţii pentru această catastrofă ecologică vor plăti toate pagubele produse mediului sau populaţiei de pe teritoriul naţional al României.

Cu consideraţie,
Horea Uioreanu
Deputat PNL de Cluj

Sursa: http://www.napocanews.ro/2010/10/horea-uioreanu-cere-premierului-emil-boc-formarea-unei-celule-de-criza-pentru-monitorizarea-poluarii-dunarii.html

vineri, 8 octombrie 2010

Tokes este cercetat de DIICOT la cererea lui Mircea Jorj

Tokes este cercetat de DIICOT la cererea lui Mircea Jorj

Laszlo Tokes, vicepresedintele Parlamentului European, este cercetat penal de procurorii DIICOT, deoarece i-a indemnat pe secui, in luna iulie, sa iasa in strada pentru a-si castiga dreptul la autonomie teritoriala.

Dosarul pe numele lui Tokes a fost deschis inca de atunci, in urma unei plangeri depuse de presedintele PSD Cluj-Napoca, Mircea Jorj, la Parchetul General impotriva lui Tokes. Jorj l-a acuzat pe Tokes de subminarea puterii in stat si incalcarea grava a Constitutiei Romaniei.

Tokes, despre autonomie: Putem conta pe Budapesta, nu suntem singuri

Tokes declarase in trecut ca “secuii ar trebui sa iasa in strada pentru a cere autonomia Tinutului Secuiesc dupa modelul tinutului Cataluniei”, la Tabara de vara “Tusvanyos”, desfasurata in iulie la Baile Tusnad, judetul Harghita.

Mircea Jorj este viitorul candidat PSD la primăria Cluj-Napoca în 2012.

Napocanews

NESIMTIRE FARA LIMITE. LA SFANTU GHEORGHE, primarul UDMR-ist Antal Arpad a indepartat drapelul Romaniei de pe o cladire publica!

Antal Arpad: Arborarea drapelului României fără autorizaţie creează anarhie

Primarul municipiului Antal Arpad a recunoscut că el a dat dispoziţie pentru înlăturarea drapelului românesc şi a steagului Uniunii Europene de pe Casa cu Arcade.

Antal a menţionat că măsura a fost luată pentru că cele două steaguri au fost puse fără acordul Primăriei, deşi Casa cu arcade se află în proprietatea municipalităţii. Primarul a mai spus că nu poate accepta ca orice persoană să pună steaguri în oraş după bunul său plac pentru că asta ar creea harababură şi anarhie.

“Pe clădirea Casei cu Arcade era amplasat drapelul orașului Sfântu Gheorghe, este steagul nostru numărul unu. Cine vrea să pună acolo un drapel trebuie să ceară aprobare, e o anarhie ca cineva să se urce pur și simplu pe o scară și să pună un drapel, pentru că așa putem pune drapelul peste tot”, a arătat Antal Arpad. Mai mult, edilul a ţinut să precizeze că, în cazul în care cineva vrea să facă ceva legat de o clădire a oraşului, ar trebui întâi să ceară aprobare de la Primărie. "Nu cred că este bine să ne urcăm pe scări şi să punem sau să luăm steaguri în acest oraş. Drapelul nefiind pus de noi, evident că l-am îndepărtat", a spus Antal Arpad.

El a spus că în oraşul Sfântu Gheorghe steagul României este respectat, dar asta nu înseamnă că oricine poate să amplaseze tricolorul românesc oriunde.

"Nu cred că în acest oraş steagul României nu are parte de respect. Deci nu cred că poate să spună cineva că în oraşul Sfântu Gheorghe steagul României nu are parte de respect, dar haideţi să nu mergem după capul nostru şi să ne urcăm pe scări şi să punem steaguri. Altfel, iese o harababură că n-o să mai dezlegăm misterele (?? - n.a.) din spatele steagurilor niciodată", a afirmat primarul.
Integral in Adevarul
Sursa http://www.adevarul.ro/locale/brasov/brasov-covasna-primar_sfantu_gheorghe-antal_arpad-drapel_ue-tricolor_0_349765032.html

http://www.adevarul.ro/locale/brasov/brasov-covasna-casa_cu_arcade-drapel-secui-extremisti_0_348565690.html

Neagu Djuvara: „Vom fi minoritari în ţara noastră”

  • George Rădulescu

  • 11771 afişări
  • Vineri 8 oct 2010

Neagu Djuvara spune că fără tinerii plecaţi din România nu se va putea reconstrui ţara

Neagu Djuvara spune că fără tinerii plecaţi din România nu se va putea reconstrui ţara

Profesorul Neagu Djuvara spune că circulând cu metroul parizian vezi „Europa de mâine”. El arată că şi în România scăderea natalităţii şi migraţia tinerilor conduc la schimbarea echilibrului etnic.

Orice prilej de a dialoga cu profesorul Neagu Djuvara nu poate fi altceva decât un eveniment intelectual. Lipsit de false reţineri, istoricul care a trăit cele mai importante momente ale secolului XX, vorbeşte ca nimeni altul despre adevăratele ameninţări la adresa României. Credibil şi concis, Neagu Djuvara propune o altă agendă publică şi atrage atenţia, fără ocolişuri, asupra greşelilor de interpretare asupra prezentului.

Pierduţi în mărunţişuri zilnice şi asurziţi de hărmălaia politică, pierdem din vedere că oamenii de valoare de lângă noi se împuţinează pe zi ce trece. De pildă, plecarea tinerilor în străinătate, în căutarea unui viitor mai bun, este o dramă, în viziunea invitatului nostru. Profesorul Neagu Djuvara spune că ar face orice să-i oprească aici. Rândurile ce urmează sunt o invitaţie la reflecţie pentru toţi cei care îşi caută modele dincolo de ecranele televizoarelor.

Pe Aceeaşi Temă

AUDIO Neagu Djuvara: "Basarabia nu trebuie tratată drept Siberia României"

Neagu Djuvara: "Moldoveneasca are câteva cuvinte diferite faţă de română, dar nu este un dialect"

Neagu Djuvara: “O republică independentă de România între Prut şi Nistru este o monstruozitate!”

CARTE DE VIZITĂ

-S-a născut la 18 august 1916, la Bucureşti.
-Aparţine, pe linie maternă, familiei Grădişteanu, neam de mari boieri munteni.
-Participă la campaniile din Basarabia şi Transnistria ale Armatei Române (1941), fiind rănit.
-Licenţiat în litere la Sorbona (1937), doctor în drept la Paris (1940), doctor docent cu o teză de filosofie a istoriei.
-Din 1947 şi până în 1989 trăieşte în exil, în Franţa şi în Niger (1961-1984).

„Nu văd de ce am fi împiedicaţi să ne unim cu Basarabia"

Adevărul: Domnule profesor, ştiindu-vă profund ataşat de Basarabia, pentru care aţi şi luptat în război, spuneţi-ne cum percepeţi evoluţiile politice actuale din Republica Moldova.

Neagu Djuvara: Mi-e teamă că respingerea referendumului prin care basarabenii şi-ar fi putut alege prin vot direct preşedintele va afecta parcursul lor european. Totuşi, nu cred să fie ceva de lungă durată pentru că, vă spun cinstit, impresia mea asta este. Sigur, n-am putut studia chestiunea îndeaproape pentru că n-am fost decât o singură dată la Chişinău în ultima vreme, invitat de Facultatea de Istorie de acolo. Oricum, am păstrat o impresie foarte vie a patriotismului românesc al tinerilor basarabeni. Din această impresie păstrez convingerea că, mai curând sau mai târziu, această anomalie - care este tăierea unei provincii în care sunt peste 70% români - va fi înlăturată. Ne aflăm într-o situaţie nefirească, similară cu aceea a Germaniei de Răsărit şi nu văd de ce am fi împiedicaţi să realizăm din nou unirea. Acum, ruşii joacă pe cuvinte - pretind că jumătatea de est a Moldovei, anexată de Rusia în 1812 şi denumită Basarabia (numai Bugeacul se numea înainte Basarabia, asta pentru că aparţinuse vreme de o generaţie, două dinastiei Basarabilor din Muntenia) nu ar fi parte a Moldovei noastre.

De altfel, însuşi Lenin a vorbit despre Basarabia...

Da, bineînţeles. Aşadar, jumătatea de est a Moldovei a devenit Basarabia după ce a fost transformată într-o gubernie rusească. Ruşii, în primele zeci de ani, au mers mai domol cu rusificarea în Basarabia, numind la început chiar un guvernator ales dintre boierii români. Dar după războiul din Crimeea au mai strâns şurubul, au devenit mai ai dracului pentru că fuseseră şubreziţi. Au schimbat echilibrul etnic al provinciei, au lăsat să intre mulţi evrei, au introdus găgăuzii, bulgarii, deci o seamă de minorităţi care au schimbat proporţia etnică. Totuşi, a rămas o majoritate de limbă română. Din păcate, ei sunt prostiţi de atâtea sute de ani de despărţire de România.

Oricum, este un miracol că au rămas majoritari...

Eu am făcut războiul acolo cu Regimentul 6 „Mihai Viteazul". Am socotit că în Basarabia şi într-o bucată din Transnistria am făcut 750 de kilometri pe jos.

Păstrez convingerea că, mai curând sau mai târziu, această anomalie - care este tăierea unei provincii în care sunt peste 70% români - va fi înlăturată.



„Eram entuziaşti cu toţii de alianţa cu Germania"

Dumneavoastră aţi scris despre „greşeala fatală" făcută de România la 27 iunie 1940. Explicaţi-ne, vă rog.

Când mi-am exprimat opinia în anii '90, am scandalizat pe toată lumea. Acum constatat cu surprindere că poate o zecime din ascultătorii mei îmi dau dreptate. E foarte greu să faci celebra formulă a lui Max Weber - „counterfactuals conditions" - adică să cercetezi precum chimistul sau fizicianul. Istoricul, pentru a-şi putea închipui ce s-ar fi întâmplat dacă s-ar fi luat o altă hotărâre politică la un moment dat, e silit să inventeze urmările, pe baza unui raţionament logic. Aşadar, eu pretind că, dacă Regele Carol al II-lea ar fi avut curajul să meargă împotriva majorităţii Consiliului de Coroană pe care îl convocase, România ar fi avut o altă soartă în Al Doilea Război Mondial. Constituţional, Carol al II-lea avea dreptul să comande Armata Română şi să opună rezistenţă agresiunii teritoriale, în pofida deciziei Consiliului de Coroană de a ceda Basarabia, fără un foc de armă.

Atunci eraţi în Armată?

Nu eram încă în serviciul militar. Fusesem amânat din cauza doctoratului meu în Drept. Pe vremea aceea făcusem şi Istorie, şi Drept. Dar în acel moment eram la ţară şi aveam emoţii enorme să nu fiu chemat în Armată. Dar mă simţeam şi foarte umilit pentru că noi am cedat Basarabia fără să tragem un foc de armă. Prin urmare, mi-am început serviciul militar după trei luni - în toamna anului 1940. Când am plecat pe front, eu nu-mi isprăvisem şcoala militară. Am fost trimişi pe front cu vreo zece zile înainte de operaţiune.

Tânăr fiind, în contextul acela politic, aţi perceput drept o greşeală strategică faptul că România se aliase cu Germania?

Deloc! Dimpotrivă, eram entuziaşti cu toţii. Eu o spun foarte cinstit, chiar dacă, odată cu vremea, văd lucrurile mai altfel. Nu numai asta, dar nu-mi dădeam seama că facem o greşeală trecând Nistrul.

Eu pretind că, dacă Regele Carol al II-lea ar fi avut curajul să meargă împotriva majorităţii Consiliului de Coroană pe care îl convocase, România ar fi avut o altă soartă în Al Doilea Război Mondial.

„În ultimii 75 de ani ne-am stricat cu toată Europa"

Să revenim la momentul 27 iunie 1940...

Da. Mai târziu, l-am avut ca şef în Ministerul de Externe pe domnul Davidescu, ambasadorul României la Moscova în momentul ultimatumului de cedare a Basarabiei. El mi-a povestit că a fost chemat de Molotov, ministrul de Externe sovietic, la ora 10 seara. Acesta i-a întins o notă şi i-a spus prin viu grai: „Noi cerem României ca, în 36 de ore, să restituie Basarabia şi Bucovina de Nord". Bineînţeles că bietul Davidescu, tremurând, se repede cu nota aceasta la Legaţiunea română şi se grăbeşte, alături de consilierul său, să cifreze mesajul pentru a fi trimis la Bucureşti. Asta i-a luat cam un ceas. Observaţi câtă vreme se pierde! Apoi a constatat că telefonul era în pană. Aşa l-au ţinut ruşii până dimineaţa pe la ora opt.

A fost un sabotaj...

Bineînţeles! Asta pentru a mai câştiga din cele 36 de ore încă o noapte întreagă. Nu mai rămâneau decât 24 de ore. Telegrama soseşte, aşadar, la Bucureşti pe la ora opt dimineaţa, iar până a fost descifrată a mai trecut jumătate de oră. Eu am lucrat la cifrare în 1943-1944 şi îmi dau seama de dificultăţile care sunt - tot felul de greşeli care apar în ascultarea cifrelor şi altele. Dar după ce s-a descifrat mesajul, mai întâi s-a telefonat ministrului şi apoi Regelui Carol al II-lea. Acesta din urmă se grăbeşte să convoace Consiliul de Coroană, care se întruneşte puţin înainte de ora 12. În momentul acela, jumătate din Consiliul de Coroană era pentru rezistenţă. Ministrul de Externe a fost trimis să-i telefoneze lui Ribbentrop, omologul său german. Ştiind că sunt în cârdăşie cu sovieticii, noi am telefonat la Berlin ca să cerem Germaniei să intervină la Moscova pentru a ni se lăsa mai mult timp şi pentru a putea negocia. Ribbentrop a spus că trebuie să-l întrebe pe Führer şi mai trece o oră până se întoarce cu răspunsul, iar Führer-ul ne transmite „Să cedaţi!". Raţional vorbind, era clar că Hitler era înţeles cu Moscova să le dea voie să ia Basarabia. În momentul acela, eu nu l-aş fi ascultat pe Hitler.

Erau 650 de kilometri de graniţă de acoperit. Puteam face faţă?

Aveam trupe pe toată linia. Desigur, nu eram în situaţia favorabilă pe care a avut-o Finlanda, numai cu un front de vreo 100-150 de kilometri şi implicit cu o posibilitate de rezistenţă mult mai mare. Dar chiar şi aşa, eu cred că dacă se lupta cu artileria şi cu tancurile pe care le aveam, cel puţin şapte zile am fi rezistat. Asta ar fi permis unei mase de fugari să treacă Prutul - aspect foarte important. Mai mult, chiar din prima zi făceam cunoscut Berlinului că, dacă Germania ne atacă, noi vom rezista. Ei probabil ne-ar fi ocupat pe jumătate... Dar să nu uităm că erau deja supăraţi pe sovietici că ceruseră şi Bucovina de Nord, deşi se înţeleseseră numai pentru Basarabia. Deci e aproape sigur că am fi fost ocupaţi de germani. Acum îmi veţi zice că ar fi putut da Transilvania ungurilor. Eu nu cred că o făceau. Nu s-ar mai fi grăbit în momentul acela. Noi am fi avut soarta Poloniei şi faţa curată, ceea ce este extrem de important pentru un popor. Am fi avut imagine de eroi pentru că am rezistat împotriva unei ţări de 20 de ori mai populate şi mai puternice militar. Or, noi nu am făcut asta şi rezultatul a fost că ne-am pus toată Europa în cârcă. Aliindu-ne ulterior cu germanii, le-am permis să atace Iugoslavia prin România - un gest pe care eu îl găsesc absolut dramatic. Acest lucru se repercutează în scrierile istorice pe care le fac sârbii şi grecii. Cu alte cuvinte, în ultimii 75 de ani ne-am stricat cu toată Europa.

Noi am fi avut soarta Poloniei şi faţa curată, ceea ce este extrem de important pentru un popor.



„Am sărit prosteşte în curentul european antisemit"

Occidentul n-a înţeles prea bine alianţa noastră cu Germania din Al Doilea Război Mondial...

La nevoie ar fi înţeles-o, dacă ne opream la Nistru. Argumentele lui Ion Antonescu de a merge mai departe aveau o oarecare greutate, nu zic nu, dar el a fost extrem de imprudent, făcând un fel de rămăşag cu germanii. Oricum, pierderea unei treimi din teritoriu într-un termen de trei luni era îngrozitor de dureroasă pentru noi, tineretul. Vă mărturisesc că, la 24 de ani, am plecat cu entuziasm la război.

Credeţi că Ion Antonescu merită rejudecat din punct de vedere istoric şi asumat sau considerat pe mai departe, aşa cum ni se sugerează, un criminal de război?

E foarte greu de spus fiindcă, după fapte - era să spun „tehnic" -, el este un criminal de război. Asta după legile care s-au scos de-atunci - la Nürenberg şi-n alte părţi. Este invocat printre motive şi momentul expulzării evreilor din Basarabia, în 48 de ore, în mod absolut sălbatic. Aici sunt cifre pe care le-a înregistrat Jandarmeria Română. Prin cele cinci puncte de graniţă au ieşit 175.000 de oameni în 48 de ore, cu câte o boccea sau cu ce puteau căra în spinare. Nu erau nici măcar barăci pregătite să-i preia.

Care a fost motivul pentru care Ion Antonescu a făcut acest gest?

Motivul invocat - faptul că au fost câţiva evrei care au jignit Armata Română la retragerea din '40. Dar n-au fost ofiţeri români omorâţi de evrei în momentul retragerii. Ce-i drept, au fost scuipaţi şi înjuraţi pentru că exista o tensiune socială antievreiască, dar e un adevăr şi faptul că evreii îi detestau pe români. E un adevăr care se simţea... Dar, ulterior, noi am mai făcut nişte orori şi după aruncarea în aer a cartierului general al Armatei Române de la Odessa. A fost o prostie! Ne-am instalat în sediul fostului cartier general rusesc şi n-am verificat dacă în subsol sunt aparate ce pot fi comandate de la depărtare. Prin urmare, pentru o eroare gravă a militarilor români, mareşalul Antonescu a telefonat ca, pentru fiecare general ucis, să fie împuşcaţi o sută de evrei, pentru fiecare colonel 50 şi aşa mai departe.

Există documente în acest sens?

Există documente păstrate... Mai întâi, cine putea demonstra că evreii au determinat această lovitură? În plus, a spus că nu face război poporului rus, ci evreimii.

Era un curent european antisemit.

Aşa este, iar noi am sărit în el cu ambele picioare, prosteşte.

Se afirmă că ungurii au procedat mai rău cu populaţia evreiască. Aşa este?

Da. În 1942, Antonescu a mai cârmit-o, dându-şi seama că nu trebuie să meargă atât de departe. Are meritul că nu i-a livrat pe evreii din restul ţării, aşa cum ar fi vrut nemţii. Noi batem monedă pe această rezistenţă din anii '42, '43, '44, dar gestul din '41 este absolute dramatic.

Având în vedere aceste argumente, îl putem exonera de răspundere pe Ion Antonescu?

Eu nu cred că putem să-l exonerăm de răspundere. De asumat, însă, eşti obligat să-l asumi. Aşa cum Germania îl asumă pe Hitler. Tot poporul german, prosteşte, din disciplină, a acceptat până în ultimul moment un sacrificiu absolut absurd. Trebuie să spunem şi noi adevărul: mai ales după Stalingrad, Antonescu trebuia să găsească momente mai potrivite pentru a abandona lupta. El a făcut un pariu, dar când vezi că acel pariu este pierdut, te dai în lături. Nu te poţi juca cu soarta a milioane de români pentru că tu ţi-ai dat cuvântul de militar! Ce este cuvântul tău de militar în raport cu soarta a milioane de români?! Mai exista şi riscul ca, continuând războiul alături de Germania după 23 august 1944, aliaţii să nu ne restituie Transilvania de Nord. Acesta a fost jocul lui 23 august 1944! Ni s-a promis că ni se va restitui Transilvania de Nord.

Exista riscul ca, continuând războiul alături de Germania după 23 august 1944, aliaţii să nu ne restituie Transilvania de Nord.



„Ion Antonescu pierduse contactul cu realitatea"

Spera Ion Antonescu să încheie pace cu sovieticii?

El îşi închipuia că va veni un moment mai prielnic de discuţii. La 22 august 1944, atunci când Antonescu se pregătea să se întoarcă pe front pentru a restabili situaţia militară, el vorbeşte cu un ofiţer, uitându-se pe hartă. Îi arată Bărăganul şi îi spune că aici va avea loc bătălia decisivă de tancuri a războiului. Carevasăzică, nici nu credea în posibilitatea unei rezistenţe mai lungi pe linia Focşani-Nămoloasa-Galaţi. Aceasta nu era o linie de rezistenţă formidabilă, aşa cum cred unii istorici, ci una în care se mai turnase beton. Altceva - o mărturie personală: eu sunt ultimul primit de bietul Mihai Antonescu (vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri - n.r.), în noaptea de 22 spre 23 august 1944. Întâmplarea a făcut ca eu să fiu numit curier diplomatic la Stockholm. Acum spuneţi-mi şi mie de ce Antonescu trimite vorbă ministrului nostru de la Stockholm, Fred Nanu, să reînceapă negocierile cu doamna Kollontai (reprezentanta Uniunii Sovietice - n.r.)? El, Antonescu, era vinovat că nu le răspunsese sovieticilor. Şi mai sunt nişte minciuni care circulă acum - de pildă, în filmul lui Sergiu Nicolaescu, „Oglinda", personajul Antonescu întreabă: „N-a venit un răspuns de la Stockholm?" Este o minciună! Nu era niciun răspuns de aşteptat de la Stockholm. Sovieticii aşteptau un răspuns de la guvernul român. E o chestiune absolut incredibilă! Antonescu şi-a închipuit că vom obţine condiţii mai bune de încheiere a unui armistiţiu. Nici germanii, nici italienii, nici japonezii nu au obţinut condiţii mai bune decât capitularea necondiţionată. Aceasta a fost o condiţie pe care americanii au început să o pună din cauza a ceea ce s-a întâmplat în 1918. Adică atunci s-a acceptat capitularea Germaniei, dar cu tot felul de condiţii.

Ce condiţii pusese Ion Antonescu?

Antonescu i-a transmis doamnei Kollontai două condiţii sau, mai bine spus, nişte ameliorări la capitularea necondiţionată. Amândouă sunt absolut absurde: prima - să i se dea 15 zile pentru a-i convinge pe germani să se retragă din ţară; dacă ar fi făcut asta, Antonescu ar fi fost imediat arestat şi, probabil, adus Horia Sima ca prim-ministru. A doua - dacă este ocupată toată ţara de armata sovietică, să rămână un judeţ neocupat în vestul ţării, pentru ca guvernul să fie liber. Să fim serioşi! Dacă jumătate din Europa este ocupată de armata sovietică, ce contează că tu nu ai armată sovietică în jurul guvernului? Culmea, culmilor, tocmai pentru că aceste condiţii erau absurde, la 28 mai 1944, doamna Kollontai îi transmite lui Fred Nanu răspunsul favorabil. Acest răspuns a fost adus la Bucureşti de către şeful meu, Camil Demetrescu, la 1 iunie 1944. Nici asta nu i-a ajuns lui Antonescu! La 19-20 august se prăbuşeşte frontul şi ce-mi spune mie în noaptea aceea Mihai Antonescu!? Un lucru care dovedeşte că amândoi Antoneştii nu mai aveau picioarele pe pământ: „Să ştiţi un lucru dramatic - trupele noastre nu s-au mai bătut bine! De data asta a fost derută!" Îmi sugera să-i spun asta doamnei Kollontai, ca un argument cum că noi vrem armistiţiu. Eu, la 27 de ani cât aveam atunci, am îndrăznit şi am spus: „Domnule ministru, dar cum putem spune un lucru ca acesta când suntem în negocieri cu adversarul? Să le spunem că noi nu mai suntem în stare să ne batem?!" Atunci mi-a dat dreptate. Dar cum a putut să-i treacă prin gând aşa ceva?! S-ar putea să vi se pară de necrezut, dar vă spun că este un adevăr.

Pierduseră contactul cu realitatea...

Absolut! Rezistenţa noastră era absurdă şi rezultatul ar fi fost că toată ţara s-ar fi distrus. Cel mai rău ar fi fost că apărea riscul ca aliaţii să nu ne mai restituie Transilvania de Nord.

Prin urmare, contrafactual judecând lucrurile, dacă am fi fost alături de Germania până la sfârşitul războiului, România ar fi rămas fără Transilvania?

Nu se ştie... Poate ar fi fost un alt traseu de graniţă. E foarte greu de spus.

Unii spun că Germania „nu ne va ierta" pentru că am întors armele la 23 august 1944...

Şi asta este dramatic. Nu vedeţi, consecinţele faptului că nu ne-am bătut la 27 iunie 1940, ni-i pune în cârcă nu numai pe occidentali, pe sârbi şi pe greci, dar şi pe marele popor rus pe care geografia l-a adus în apropierea noastră. N-avem interesul să fim stricaţi nici cu ruşii care ne judecă pentru că am fost în stare să mergem până la Stalingrad. Dar mai grav este că ne-am certat şi cu nemţii pentru că i-am „trădat" la 23 august 1944. Aceste lucruri nu se uită peste timp. Părerea mea este că am cârmit-o prost în acel moment. Am făcut o eroare pe care am continuat-o ani de-a rândul şi pe care o plătim scump şi astăzi. Avem reputaţie proastă.

Consecinţele faptului că nu ne-am bătut la 27 iunie 1940, ni-i pune în cârcă nu numai pe occidentali, pe sârbi şi pe greci, dar şi pe marele popor rus pe care geografia l-a adus în apropierea noastră.

„E aberant să existe un stat separat dincolo de Prut"

Republica Moldova poate reveni în spaţiul european, dat fiind contextul politic actual?

Este un episod nenorocit... Mi se pare exclus ca această comunitate de români din Basarabia să ajungă un stat separat, aberant, un stat de limbă română. Eu cred că mâine, poimâine, în mod istoric fatal, se vor reataşa României. Sunt absolut convins, dar poate e o convingere nebunească a mea! Eu nu văd cum poate dăinui în timp o mică republică de majoritate românească, dincolo de Prut. E aberant!

Iată că Ciprul a dăinuit...

Da, şi acolo e o dramă. Dar nu s-a terminat cu Ciprul. Nici acolo nu s-a isprăvit. Turcii, când au ocupat Ciprul, acum sute de ani, au colonizat cam o cincime, dar când l-au atacat, în anii '70, au ocupat cam o treime. Admiţând că rămâne o treime turcilor, eu sunt de părere că restul trebuie să revină Greciei. Şi acolo e o nedreptate dar, bineînţeles, e un precedent pentru Basarabia.

Se discută că Basarabia ar putea fi o zonă tampon între spaţiul euroatlantic şi Federaţia Rusă.

În fine, astea sunt speculaţii... Logic vorbind, Basarabia ar trebui să se reunească cu România. Dar să ştiţi că s-a speculat mult de către ruşi faptul că nu ne-am purtat bine cu basarabenii în cei 22 de ani cât i-am avut, din 1918 până în 1940. Asta o ştiu de când eram copil. Basarabia a fost considerată la Bucureşti ca un fel de Siberia a României - funcţionarii care făcuseră vreo prostie erau trimişi ca pedeapsă acolo. Nu am reuşit să ne facem simpatici, nu reparasem drumurile etc. Am activat foarte prost. Dacă recuperăm Basarabia, ar trebui de acum înainte să investim mult în acea zonă.

E o teză interesantă. De ce credeţi că autorităţile ar fi putut avea o asemenea atitudine?

E foarte curios lucrul acesta. E cert că aveam dragoste pentru Ardeal, însă Basarabia n-am asimilat-o bine din cauză că se prostiseră sub ocupaţia rusească de o sută de ani. Aveam impresia că ţăranii de acolo nu mai înţeleg nimic. De altfel, să ştiţi un lucru: nu mai ştiau pe ce lume trăiesc unii dintre ei. De pildă, un văr primar de-al meu care a murit la încercuirea Stalingradului era în Basarabia în 1939 şi, la un moment dat, a întrebat un ţăran bătrân unde crede el că se hotărăşte politica, la care bătrânul a arătat înspre Răsărit, spunând: „La împăratul, acolo!" El mai trăia cu mintea la ţar. Sigur că nu putem generaliza.

Basarabia a fost considerată la Bucureşti ca un fel de Siberia a României - funcţionarii care făcuseră vreo prostie erau trimişi ca pedeapsă acolo. Nu am reuşit să ne facem simpatici, nu reparasem drumurile etc. Am activat foarte prost. Dacă recuperăm Basarabia, ar trebui de acum înainte să investim mult în acea zonă.

„Radicalii maghiari se vor potoli"

Cum vi se par mişcările radicalilor maghiari din Covasna şi Harghita?

Nu vor avea succes. A fost nenorocirea din vremea comunistă când li s-a dat acea autonomie a secuilor şi de acolo a ieşit o poveste diferită de ceea ce am hotărât în 1918. Trebuia să le dăm din timp ceea ce le-am făgăduit atunci - învăţământ în limba lor şi să aibă posibilitatea de a fi judecaţi în limba lor. Dacă o făceam la vremea cuvenită, nu s-ar mai fi ajuns la asemenea excese.

Cum ar trebui procedat acum cu minoritatea maghiară?

Să se acorde ceea ce trebuie acordat, dar nici vorbă de autonomie sau de aşa ceva. De altfel, ei n-ar câştiga nimic să aibă autonomie. Ei au interesul să fie contopiţi într-o Românie mai mare şi această Românie mai mare să fie contopită în Europa. Ceea ce se întâmplă acum cu autonomia este o rană ce se va vindeca foarte lesne. Dovadă că UDMR e în guvern aproape neîntrerupt de 16 ani. Şi uite ce cuminţi sunt! Cuminţi au fost şi cei care i-au luat în Guvern fiindcă aşa îi silim să fie tot aşa de români ca şi noi.

Credeţi că liderii UDMR sunt la fel de fideli crezului naţional ca şi liderii partidelor româneşti?

Nu, dar interesul lor este ca toată ţara asta să funcţioneze bine. Şi vedem că, de multe ori, sunt mai deştepţi decât noi. În Parlament vorbesc bine româneşte şi am avut miniştri buni dintre ai lor. Eu nu sunt speriat de aceste manifestări ale lor cu drapele. Sigur, e supărătoare sărbătorirea intrării lui Horthy în Ardeal, dar ăştia care se ocupă cu aşa ceva sunt excesivii şi se vor potoli încet-încet. Ei nu reprezintă o majoritate şi dacă noi nu ne vom încăpăţâna în sens prost, se vor potoli şi ei.

E supărătoare sărbătorirea intrării lui Horthy în Ardeal, dar ăştia care se ocupă cu aşa ceva sunt excesivii şi se vor potoli încet-încet.


„Vom fi minoritari în ţara noastră"

Proiectul european vi se pare viabil, dat fiind modul în care a răspuns UE crizei economice?

Dacă introduc cumva şi Turcia în Uniunea Europeană, atunci acest proiect nu mai e viabil deloc. Mă surprinde că unii politicieni europeni îşi pot închipui că Europa se poate întinde până în Iran. În plus, mai aduci în Europa vreo 70 de milioane de musulmani, după ce aici mai sunt vreo 25 de milioane. Prin urmare, continentul nostru va deveni majoritar musulman. O sută de milioane de musulmani în Europa înseamnă o sută de milioane de credincioşi practicanţi. Pe continentul nostru nu cred că sunt o sută de milioane de creştini practicanţi... Devenim minoritari.

Oare trebuie pusă problema în termenii aceştia? În prezent s-a schimbat modul în care oamenii privesc chestiunile religioase...

Mi-e teamă că nu... Eu îi văd pe musulmani în Franţa. Şi am trăit şi în Africa 23 de ani, într-o ţară musulmană. Ei sunt exclusivişti. De altfel, Muammar Gaddafi a declarat în Italia că Europa va deveni musulmană. Europa, conştient sau inconştient, se sinucide. Dacă te duci în metroul parizian, vezi care va fi Europa de mâine. Majoritatea populaţiei din metrou este de culoare.

Această reechilibrare a spectrului etnic în Occident poate fi o sursă de conflicte?

Nu, dar va duce la un nou Ev Mediu, la dispariţia civilizaţiei occidentale. Cred că suntem deja pe panta săpunită a dispariţiei civilizaţiei noastre. Nu ştiu cât va mai dura - două sute, trei sute sau patru sute de ani. Ca şi la sfârşitul Imperiului Roman, masa de sclavi, invaziile germanice şi turanice au făcut să se schimbe componenţa etnică a Europei. Aşa se schimbă şi acum...

Suntem într-un ciclu istoric...

Absolut! Asta e părerea mea de specialist în filosofia istoriei.

România nu pare deocamdată afectată de aceste schimbări şi nici nu pare conştientă că se produc...

Fatalmente vom fi afectaţi! Suntem în Europa şi avem deja 10% populaţie ţigănească. Intră foarte mulţi chinezi şi turci, iar noi nu mai facem copii. Doza de sânge românesc va fi din ce în ce mai mică. Să ştiţi că, din acest punct de vedere, suntem ca şi occidentalii. Încetul cu încetul vom fi minoritari în ţara noastră.

Putem adăuga acestui risc şi exodul tinerilor români spre Occident?

Bineînţeles! Aceasta este una dintre preocupările mele majore şi ar trebui să facem orice pentru a-i readuce în ţară. Fără ei nu putem construi o Românie de alt soi decât cel moştenit de la comunişti. Înainte vreme, era un adevăr dictonul „Fie pâinea cât de rea, tot mai bine-n ţara mea". Spre exemplu, românii sunt poporul cel mai puţin reprezentat în Statele Unite ale Americii. 99% dintre românii plecaţi acolo sunt originari din fostul Imperiu Austro-Ungar. Ardeleanul, săracul, decât să trăiască sub dominaţie străină a zis că mai bine se duce în America. Acum, 45% dintre tineri spun că vor să plece în străinătate. Este absolut dramatic! Nu mai au dragoste de ţara asta pe care o găsesc păcătoasă de când clasa politică este un fel de capac de plumb. E o greşeală pentru că la alegeri am putea schimba ceva. Dar uite că tot pe ăştia îi alegem... Ori nu ne vom vindeca niciodată, ori trebuie aşteptate încă două generaţii.

Avem resorturi interioare pentru a depăşi situaţia?

Tinerii pleacă din ţară din cauza lipsei de speranţă. Asta se combină şi cu scârba de politică. Eu îi înţeleg însă pe cei foarte înzestraţi care pleacă la burse în străinătate şi care capătă diplome în domenii inexistente în România.

Pleacă şi tineri intelectuali care preferă să facă munci subcalificate, dar plătite mai bine decât profesia lor din ţară...

Eu nu-i aprob pe aceştia. Sau dacă se duc să facă pe căpşunarii, da, dar să se întoarcă cu banii în ţară. Vă pot spune din experienţă că, toţi românii din emigraţie, chiar dacă s-au căsătorit cu câte o nemţoaică sau cu câte o franţuzoaică, în străfundurile sufletului lor sunt nenorociţi. Le lipseşte ceva... Nu te poţi transforma în francez sau în neamţ când eşti născut român.

Dacă te duci în metroul parizian, vezi care va fi Europa de mâine.


Vă pot spune din experienţă că, toţi românii din emigraţie, chiar dacă s-au căsătorit cu câte o nemţoaică sau cu câte o franţuzoaică, în străfundurile sufletului lor sunt nenorociţi. Le lipseşte ceva...

„Trebuie să mai treacă două generaţii"

În 20 de ani de acum înainte se va putea vedea o altă faţă a României?

Doar dacă scăpăm de actuala clasă politică şi vor apărea alţii decât fiii fostei nomenclaturi. Chiar dacă nu sunt cei pe care-i vedem în Parlament, există o reţea subterană, cea care l-a adus pe Iliescu la putere în decembrie 1989 şi care continuă să tragă sforile. Este convingerea mea.

Dacă într-adevăr există această „reţea", cât ar mai putea trece până când vom avea parte de o nouă clasă politică?

Până ce vor muri ei... Poate că atunci se vor mai îndrepta lucrurile, iar copiii lor poate vor fi oameni în regulă. În toate revoluţiile s-a întâmplat aşa - generaţia copiilor sau a nepoţilor revoluţionarilor a devenit conservatoare. Eu cred că urmaşii lui Adrian Năstase, de pildă, vor fi burghezi foarte civilizaţi. De aceea vă spun că trebuie să mai treacă două generaţii.

Cum vi se pare Crin Antonescu ca lider politic şi ca aspirant la Preşedinţia României?

Am fost alături de el pentru că el m-a chemat, cu toate că nu ne cunoşteam foarte bine. De Călin Popescu-Tăriceanu fusesem mai apropiat decât de Crin Antonescu, dar el m-a chemat pentru că ştie că sunt popular, că am notorietate. Dar Crin Antonescu n-a catadicsit să mă întrebe, în seara în care a văzut că nu intră în turul doi de scrutin al alegerilor prezidenţiale, ce să facă. Deşi, după mine, el ieşise cel mai bine din confruntarea televizată. Nu a fost al doilea pentru că PNL nu are structura necesară în provincii. Eu i-aş fi spus lui Crin Antonescu că nu se poate ca un partid liberal să meargă mână-n mână cu Geoană care, deşi e mai occidentalizat decât ceilalţi, are în spate umbra lui Iliescu, a lui Cozmâncă sau a lui Hrebenciuc.

Chiar credeţi că aceia pe care i-aţi enumerat au fost atât de nocivi pentru România?

Criminali! Sunt cei mai nocivi pentru că eu continuu să cred că ei trag diverse sfori. De pildă, cum a îndrăznit Iliescu să spună, în urmă cu vreo 18 ani, că la noi este „o democraţie originală"?! Această „democraţie originală" ne-a întârziat cu zece ani intrarea în Europa. Lui Emil Constantinescu i-au trebuit patru ani ca să-şi dea seama că fosta Securitate continua să conducă ţara. Acest lucru trebuia să-l ştie din prima clipă şi putea da o lovitură mare. A fost un naiv.

Să nu uităm că aderarea la NATO s-a produs în mandatul preşedintelui Iliescu...

Da, dar negocierile au fost începute sub Emil Constantinescu. Dar politiceşte vorbind, Ion Iliescu chiar a sărit peste cal devenind filoamerican. Adică e un politician dibaci, un politician abil.

Cum va rămâne în istoria românilor Ion Iliescu în raport cu Traian Băsescu?

E clar că Ion Iliescu va fi înfierat şi considerat omul care a întârziat integrarea României în Europa. Şi care a vrut să continue pe ascuns comunismul. Eu nu am o problemă împotriva unui om, dar el este adus de această clică care se manifestă în Parlament şi care a pus mâna pe averi colosale...

Aceasta este şi teza preşedintelui Băsescu. În contextul economic actual, credeţi că opinia publică mai este sensibilă la astfel de chestiuni?

Economia nu are de-a face cu Justiţia! Eu am de gând să public o scrisoare deschisă preşedintelui Băsescu. Îi voi aminti că, la ultima confruntare cu ceilalţi doi contracandidaţi ai săi la prezidenţiale, a fost primul care a îndrăznit să scoată problema asta la suprafaţă. Să spună că e o ruşine faptul că, după 20 de ani, noi nu am scos încă la lumină ce s-a întâmplat în decembrie 1989 şi nici în cele trei mineriade. Cu alte cuvinte, el ne-a făgăduit că va da drumul Justiţiei pentru a începe aceste procese. Uite că au trecut nouă luni şi că n-a făcut nimic... Aşa că eu o să-i aduc aminte. Acesta este un cancer pe care noi trebuie să-l operăm acum cu bisturiul. Dacă nu-l operăm, să ştiţi că nu se începe vindecarea României. Este un început indispensabil, care n-are de-a face cu economia.

Mulţi îl acuză şi pe Traian Băsescu de faptul că face parte din acest „sistem ticăloşit" pe care îl înfieraţi şi dumneavoastră. Sunteţi de acord?

Nu-mi dau seama, dar preşedintele poate ieşi din „sistemul ticăloşit" dacă-şi ţine promisiunea de care am vorbit. Românul, în general, are fibră politică, chiar dacă ne-am sărăcit şi am scos smântâna de pe ţară în ultimii 20 de ani. Putem juca un rol în Europa, dacă ne însănătoşim mai întâi în ţară.

Românul, în general, are fibră politică, chiar dacă ne-am sărăcit şi am scos smântâna de pe ţară în ultimii 20 de ani.



„S-a schimbat profilul etnic al românului"

De unde această agresivitate exagerată în societatea românească?

E o problemă pe care mi-am pus-o şi eu, deseori. Eu o arunc şi pe aceasta în cârca celor 50 de ani de comunism care au modificat profilul etnic al românului. Românul pe care l-am cunoscut eu când eram copil - adică şi ţăranii, şi ostaşii pe care i-am avut pe front - era prea blând, prea supus. Dintr-odată a venit un regim atât de brutal şi atât de injust încât omul a început să se apere cu dinţii. Nu uitaţi că până şi în cel mai mic sat s-au inversat valorile. Ţăranii cei mai iscusiţi, cei mai îndemânatici şi cei mai avuţi au fost nu numai daţi la o parte, ci şi ucişi sau băgaţi la închisoare. La suprafaţă au ieşit lepădăturile - toţi guşaţii şi tâmpiţii din sate au devenit primari sau mai ştiu eu ce... S-au schimbat elitele de jos şi până sus. Lucrul acesta a făcut ca oamenii să se înrăiască. Nu mai există sentimentul că vecinul tău e un prieten. Lumea nu se mai salută pe scara blocului pentru că zice „Bună ziua ţi-am dat, belea mi-am căpătat!"

Acum şi copiii au devenit extrem de agresivi...

În anii mei de şcoală în România, aproape că nu existau bătăi între copii. Eu nu am văzut astfel de bătăi. În schimb, în Franţa am fost absolut îngrozit de agresivitatea copiilor între ei. Bine, erau şi foarte mulţi corsicani la Nisa şi aceea sunt mai temperamentali. Dar românii de astăzi se bat până se omoară şi asta este foarte îngrijorător.

S-a schimbat ierarhia de valori şi am căpătat o sumedenie de obiceiuri proaste...

Sunt anumite moravuri ţigăneşti pe care noi le-am fi putut evita. Amestecându-ne cu ei, era de aşteptat ca părţile româneşti să domine, dar văd că s-a întâmplat invers. În vechime, ţiganii erau persecutaţi, ce-i drept, dar erau şi mai violenţi decât românii. Străinii au constatat că închisorile erau pline de ţigani, acuzaţi de infracţiuni de omor. Dovadă că şi călăii erau aleşi dintre ţigani pentru că erau mai în stare de un lucru violent decât românii.

Cum găsiţi decizia autorităţilor franceze de a-i expulza pe ţiganii de origine română şi bulgară?

Adevărul e că, la Paris, aproape toţi cerşetorii de pe stradă sunt ţigani români. Eu dacă-i văd că au o figură simpatică, mă adresez direct pe româneşte: „Domnule, ce cauţi aici?" „A, păi dacă la noi nu se poate...", îmi spun majoritatea. Păerea mea este că se vor întoarce în Franţa...

Este o problemă românească sau una europeană?

Categoric este una europeană! E românească numai în măsura în care nenorocul istoric face că suntem cei cu populaţia cea mai mare de etnie ţigănească. E foarte interesant cum, în Evul Mediu, ei au trecut prin Principatele Române când au fugit de turci. Ei erau năpăstuiţi şi de populaţia grecească din Imperiul Bizantin care îi denumise cu un derivat al sintagmei „oameni de care să nu te atingi". Erau un fel de paria. De acolo au venit la noi cu numele de „aţigani". Primul document care ne vorbeşte despre existenţa „aţiganilor" datează din 1385. Dar, revenind, ceea ce s-a întâmplat în Franţa este un gest niţel demagogic al lui Sarkozy şi care nu va avea viitor. E o problemă europeană care se va rezolva cu timpul.

Românul pe care l-am cunoscut eu când eram copil - adică şi ţăranii, şi ostaşii pe care i-am avut pe front - era prea blând, prea supus. Dintr-odată a venit un regim atât de brutal şi atât de injust încât omul a început să se apere cu dinţii.

Sursa: http://www.adevarul.ro/la_masa_adevarului/Neagu_Djuvara-_-Vom_fi_minoritari_in_tara_noastra_0_349165669.html

Învăţând limba română departe de casă, moldovenii de la Atena se simt… mai acasă

ambmd-mihaibalan_120x150_3871867eb0120b224329160088fcea0d.jpg

Atena, Grecia/RoMedia.gr/vineri, 08 octombrie 2010/ - Interviu în exclusivitate pentru RoMedia.gr cu, ambasadorul Republicii Moldova la Atena, excelenţa sa Mihai Bălan.

Vreau să subliniez întâlnirea de astăzi şi să specific faptul că este pentru prima oară când întâlnim ambasadorul Republicii Moldova în sediul Comunităţii Sf. Ştefan Cel Mare, alături de Asociaţia Moldo Elenă Orfeu la un eveniment care notează continuarea unei bune colaborări, dar şi speranţa într-un viitor comun.
Aşa este şi vă mulţumesc. Vreau să vă spun că eu, ca şef al misiunii diplomatice de la Atena, mă simt onorat să particip la un asemenea eveniment, deoarece este foarte important ca un ambasador să fie acolo unde sunt cetăţenii săi. Mă bucur că fiii compatrioţilor noştri au posibilitatea aici la Atena, să studieze limba română, să studieze istoria românilor, ceea ce cu părere de rău o spun, dar generaţia mea nu a avut posibilitatea să studieze istoria românilor, să studieze mai profund limba română.

Ca să dau o interpretare a acestui lucru… suntem departe de casă, dar ne simţim mai acasă…
Desigur. Departe de casă, indiferent unde eşti dacă studiezi limba mamă, istoria ţării tale, desigur că mai uşor traversezi greutăţile. Aici aş vrea să mulţumesc Comunităţii românilor Sf. Ştefan Cel Mare şi Asociaţiei Moldo Elene Orfeu, care cu eforturi comune au reuşit să soluţioneze o serie de probleme care au făcut ca aceşti copii, veniţi de pe ambele maluri ale Prutului să studieze limba română şi…


Să studieze împreună limba română…

Sigur… asta e foarte important. Să studieze împreună. Aş menţiona şi faptul că Guvernul României acordă sprijinul necesar ca românii atât din Rep. Moldova, dar şi din România să studieze limba şi istoria poporului român.

Să ne aşteptăm la o apropiere a relaţiilor între misiunile diplomatice române şi moldovene de aici la Atena?
Apropierea deja există. Una din primele întrevederi pe care le-am avut aici la Atena, a fost cu ambasadorul României la Atena, domnia sa George Ciamba, de la care am simţit un sprijin deosebit în a mă acomoda aici. Domnul ambasador a fost foarte deschis cu mine şi desigur că foarte mult contează când din primele zile, fiind nou într-o misiune diplomatică ai cu cine comunica. Aceste lucruri sunt importante cu atât mai mult când domnul ambasador se află aici de mai mulţi ani, a făcut lucruri foarte bune pentru aprofundarea relaţiilor dintre România şi Grecia şi, de ce nu, această experienţă sper să îmi prindă bine pentru apropierea relaţiilor dintre Republica Moldova şi Republica Elenă.

Să consider ca sigură participarea dumneavoastră la Ziua Naţională a României care se apropie?
La Ziua Naţională a României eu particip de când am aflat că este o aşa zi, pentru că în perioada sovietică foarte multe momente istorice le ascundeau în Rep. Moldova. Multe fapte şi momente istorice privind România în Moldova nici nu le-am ştiut şi am început să aflăm lucrurile astea numai după perioada renaşterii naţionale. Şi o mai mare bucurie pentru un român, indiferent de unde este el, din Rep. Moldova ori din altă parte ca să sărbătoreşti Ziua Naţională a României eu cred că nu există. Eu de mulţi ani particip la această sărbătoare şi evident că o să particip şi în acest an.


Vreau să extind discuţia noastră la comunitatea moldoveană de la Atena, la Asociaţia Orfeu, o asociaţie cu oameni excepţionali care, în viziunea mea, care colaborez cu dânşii, îi trăiesc ca să spun aşa, în ultimii 4-5 ani, vă reprezintă cu cinste aici. Cum îi vedeţi dumneavoastră, care sunt relaţiile cu asociaţia şi ce soluţii întrevedeţi pentru sprijinirea acestor oameni care depun o muncă importantă pentru a menţine tradiţiile şi a duce spiritualitatea românească mai departe?

Foarte mult contează când cetăţenii rep. Moldova aflându-se departe de casă au posibilitatea să se întâlnească să îşi spună bucuriile, să îşi spună durerile într-o comunitate bine organizată. Eu sper foarte mult ca unele activităţi de a aprofunda relaţiile dintre Republica Moldova şi Republica Elenă să fie organizate împreună cu Asociaţia Moldo Elenă Orfeu. Dânşii fiind de foarte mulţi ani aici desigur că deja sunt integraţi în societate, cunosc situaţia reală care este în societatea elenă, cunosc viaţa şi momentele în care noi am putea să colaborăm cu Rep. Elenă. Dar cel mai mult contează foarte mult că în comunitate, cetăţenii se pot întâlni să vorbească vorbe de suflet. Eu m-am uitat în ziua referendumului naţional, 05 septembrie a.c., cum moldovenii se întâlneau la secţia de vot, se îmbrăţişau, vorbeau, se bucurau. Este foarte important că există această comunitate şi vreau să mulţumesc aici doamnei Violeta Slusarenco care este preşedintele comunităţii cetățenilor din Republica Moldova care are o foarte mare activitate pentru a mobiliza cetăţenii.


Proverbul românesc „omul sfinţeşte locul” îşi spune cuvântul cred…

Da, aceste cuvinte într-adevăr se referă şi la doamna Violeta pentru că este o femeie foarte activă şi Ambasada Republicii Moldova speră la o colaborare foarte strânsă cu comunitatea cetăţenilor moldoveni şi în primul rând cu preşedintele acestei comunităţi doamna Violeta. Aici trebuie să mulţumesc şi comunităţii românilor care a susţinut asociaţia moldoveană şi împreună au reuşit să facă lucruri frumoase.

Cu părere de rău trebuie să spun că ne apropiem către finalul discuţiei noastre, încheiere care vreau să se refere la procedura de vot din noiembrie, subliniind aici faptul că Ambasada Republicii Moldova este deschisă cetăţenilor moldoveni şi accentuând că pot vota toţi cetăţenii indiferent dacă deţin ori nu permisul de şedere în Grecia.
Într-adevăr pe data de 28 noiembrie sunt anunţate alegeri parlamentare anticipate şi vreau să spun că aici în Grecia cetăţenii rep. Moldova vor avea posibilitatea să voteze la secţiile de votare din Atena şi Patra, adresele concrete urmând a fi comunicate (n.n. prin intermediul presei ) la momentul oportun. Noi am avut discuţii cu autorităţile Republici Elene, am informat oficial că prin decretul prezidenţial sunt anunţate alegeri parlamentare anticipate, am solicitat consimţământul de a deschide secţiile de votare. Cum a fost anterior la referendum, aşa va fi şi la alegerile parlamentare din 28 noiembrie nimeni nu se va interesa dacă persoanele care vor vota au statut legal ori ilegal. Toţi cetăţenii Republici Moldova care se află aici în Republica Elenă pot să voteze la secţia de votare fără frică. Nimeni nu îi va controla şi nici supraveghe. Acolo unde ei vor veni ei sunt pe teritoriul Republicii Moldova şi au nevoie doar de paşaport ori de buletin de identitate.

Eu vă mulţumesc foarte mult, urez în primul rând statului moldovean succes la aceste alegeri pentru că aveţi nevoie de o schimbare, dumneavoastră vă urez mult succes şi un mandat plin de împliniri şi să fim împreună aici la Atena, aşa cum se cuvine, români de pe o parte şi de alta a Prutului.
Mulţumesc şi sper să nu fie singurul interviu acordat dumneavoastră.

Şi eu sper la fel, vă mulţumesc.

Sursa: http://www.timocpress.info/?p=3266