Tipuri de forturi:
TIP 1: Chitila si Otopeni;
TIP 2: Mogosoaia si Jilava;
TIP 3: Pantelimon, Cernica, Catelu, Leurdeni, Popesti, Berceni, Magurele, Bragadiru, Domnesti, Chiajna;
TIP 3 MIXT: Tunari (avand lucrarile inaintate, n-a putut fi redus la tip 3);
TIP ACUATIC: Stefanesti;
TIP UNIC: Afumati.
Ultimele doua deriva din forturi de tip 2.
Astăzi, 16 iunie 1989, odată cu celebrarea funeraliilor victimelor represiunii revoluţiei maghiare din 1956, eveniment de o deosebită importanţă pentru popoarele Europei şi, în special, pentru cele care trăiesc încă sub dictaturi comuniste, a avut loc o întâlnire între membrii Forumului Democratic Maghiar şi Români, semnatari ai următoarei
DECLARAŢII
Noi, romani si unguri,
Consideram ca libertatea si propasirea celor doua popoare pot fi realizate si garantate numai intr-un cadru politic pluralist de respectare integrala a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului. O actiune comuna a fortelor democratice maghiare si romane se impune pentru atingerea acestui scop. Regimurile comuniste si in special politica dusa de dictatura ceausista a creat o situatie de criza acuta care impiedica comunicarea dintre romani si maghiari. Dialogul inceput astazi intre noi doreste sa invinga aceste piedici si sa stabileasca bazele unor relatii normale intre cele doua natiuni care s-au format in acelasi spatiu geografic.
Data fiind configuratia hartii etnice, solutionarea conflictelor nu poate veni in nici un caz din revizuirea frontierelor, ci din schimbarea rolului lor in sensul liberei circulatii a persoanelor, a informatiei si a ideilor, in conformitate cu acordurile de la Helsinki. Situam deci imbunatatirea relatiilor romano-maghiare in perspectiva procesului de restructurare democratica general-europeana, care singur va fi in stare sa rezolve problemele acumulate de-a lungul istoriei intre popoarele continentului intr-un mod care sa satisfaca interesele legitime ale fiecaruia in parte.
Transilvania a fost si este un spatiu de complementaritate si trebuie sa devina un model de pluralism cultural si religios. Este in folosul popoarelor noastre ca diversitatea culturala, religioasa si de traditii care a facut specificul Transilvaniei sa fie prezervata.
Dreptul la o reprezentare politica autonoma si la autonomie culturala a fiecarei natiuni trebuie garantat. Realizarea sa implica, printre altele, asigurarea unei scolaritati de toate gradele in limba maghiara, inclusiv reinfiintarea universitatii maghiare din Cluj.
Principiile enuntate mai sus vor sta la baza tuturor actiunilor comune pe care semnatarii inteleg sa le duca in viitor. Apelam la organizatiile democratice precum si la acele persoane care impartasesc aceste principii sa se alature acestei actiuni.
Budapesta, 16 iunie 1989
Semnatari:
Antal G. Laszlo, Antall Jozsef, Balogh Julia, Biro Gaspar, Csoori Sandor, Fur Lajos, Illzes Maria, Jeszensky Geza, Keszthelyi Gyula, Kodolanyi Gyula, Molnar Gusztav, Stelian Balanescu, din partea Cercului Roman din RFG, Mihnea Berindei, vicepresedinte al Ligii pentru Apararea Drepturilor Omului in Romania (LDHR), Ariadna Combes, vicepresedinte al LDHR, Mihai Korne, director al revistei “Lupta”, Ion Vianu, reprezentant al Ligii pentru Apararea Drepturilor Omului in Romania din Elvetia, Dinu Zamfirescu, membru al Biroului LDHR, membru al Partidului National Liberal.
Ulterior si alte persoane si organizatii s-au alaturat acestei declaratii: Rockenbauer Zoltan si Vagvolgyi Andras, din partea Federatiei Tineretului Democrat (FIDESZ), Partidul Liber Democrat, Asociatia Maghiarilor din Transilvania, prin presedintele Kiss Bela si secretarul Spaller Arpad, intregul colectiv redactional al revistei “2000″, Bojtar Endre, seful sectiei pentru Europa rasariteana a Institutului de Istorie Literara, prof. Bela Kallman, Dan Alexe, Daniel Boc, Theodor Cazaban, Matei Cazacu, Antonia Constantinescu, Sofia Cesianu, Florica Dimitrescu, Neagu Djuvara, Paul Goma, Virgil Ierunca, Eugen Ionescu, Marie-France Ionescu, Monica Lovinescu, Bujor Nedelcovici, Adrian Niculescu, Alexandru Niculescu, Alain Paruit, Alex. Sincu, Sanda Stolojan, Vlad Stolojan, Vladimir Tismaneanu, Ileana Vrancea.
Declaratia a mai fost semnata, ulterior, si de: George Barbul, Doru Braia, Dina Bratianu-Missirliu, Alexandru Missirliu, Ileana Verzea.
La o luna dupa difuzare, intr-o “Marti, 4 iulie 1989, Majestatea Sa regele Mihai a primit la resedinta sa de langa Geneva o delegatie din grupul romanilor care au redactat la Budapesta o declaratie comuna impreuna cu Forumul Democratic Maghiar. Aceasta delegatie compusa din Dna Ariadna Combes, dr. Ion Vianu si Dinu Zamfirescu a inmanat Majestatii sale textul declaratiei de la Budapesta. Majestatea sa a aprobat intrutotul continutul declaratiei care exprima convingerile sale privind relatiile dintre popoarele roman si maghiar”.
REACŢIA EXILULUI ROMANESC LA DECLARAŢIA DE LA BUDAPESTA: Uniunea Mondiala a Romanilor Liberi – Ion Ratiu, Liciniu Faina, Alecsandru Miele, Ion Varlam, Coriolan Brad
DECLARAŢIA CELOR ŞASE
Nu e vorba de declaraţia „celor şase“ mari comunişti împotriva lui Ceauşescu. E vorba de declaraţia semnată, la Budapesta de 6 români şi 12 unguri, cu ocazia re-înhumării rămăşiţelor lui Imre Nagy, la 16 iunie anul acesta.
Această declaraţie vorbeşte de „cele două naţiuni (română şi maghiară) care s-au format în acelaşi spaţiu geografic“ şi de „dreptul la o reprezentare politică autonomă şi la o autonomie culturală a fiecărei naţiuni (care) trebuie garantat“.
Publicăm în acest număr scrisoarea d-lui Liciniu Faina, fost deputat de Târnava Mică şi, într-un real sens, erou al democraţiei româneşti, şi extrase din scrisoarea d-lui Alecsandru Miele, şi el fost deputat, de Satu Mare, cu cinci ani de închisoare fără judecată, în „palmaresul“ său.
Apoi comentariile d-lui Coriolan Brad şi indicaţiile evaluării „declaraţiei“ pe care dl. Ion Varlaam a facut-o într-o broşură ce Domnia Sa doreşte s-o distribuie sub titlu personal.
Publicăm, de asemenea, comentariile ce am făcut la „Vocea Americii“, şi textul exact transmis, aşa cum s-a convenit în prealabil cu d-na Alexandra lonescu la BBC, al dialogului cu dl. Mihai Korne.
Uniunea Mondială a Românilor liberi a adoptat o poziţie ne-echivocă în problema relaţiilor româno-maghiare. „SĂ NE ÎNFRĂŢIM“, a fost apelul ce am lansat ungurilor, cu litere de o şchioapă în numărul nostru din iunie 1986. Să luptăm împreună împotriva comunismului. Pentru democraţie.
Am repetat aceeaşi idee în Declaraţia din 11 aprilie 1986, în care am cerut „solemn, fraţilor unguri, să înceteze calomnia că ungurii sunt supuşi etnocidului“ în Transilvania.
Aşa cum am declarat din nou la BBC şi la „Vocea Americii“, noi avem o reconciliere istorică cu ungurii şi depunem eforturi reale, verificabile, pentru a o realiza, mai ales ajutând pe toţi refugiaţii din România, astăzi în Ungaria, fără absolut nici o distincţie etnică.
Prea mare importanţă nu trebuie să dăm Declaraţiei de la Budapesta.
Fără îndoială, vasta majoritate a poporului român nu poate să adopte o astfel de poziţie şi să-şi nege originea. Şi e absolut sigur că românul ardelean, fără excepţie, o respinge.
Declaraţia, însă, a făcut un mare deserviciu istoriei şi chiar viitorului poporului român.
E prima dată când un grup de români a recunoscut implicit că Transilvania nu e pământ românesc, că ne-am format acolo împreună cu ungurii. E destul să citeşti Erdey Tornete ca să-ţi dai seama că nu vor înceta, de acum încolo, să ne reamintească că această Declaraţie a fost făcută de români patrioţi nesiliţi de nimeni, în deplină libertate, în Lumea Liberă. Mie, personal, mi-a atras atenţia asupra acestui lucru dl. Kszorus, unul din conducătorii militanţi maghiari, la o masă ce ni s-a dat la Washington, în iunie anul acesta. La timpul său UMRL îşi va defini poziţia: pozitiv ca întotdeauna.
Dar astăzi e rândul ungurilor să condamne şovinismul multora dintre ei – de care sunt pline ziarele şi programele de televiziune din lumea întreagă.
Astăzi e rândul ungurilor să recunoască explicit că Transilvania e pământ românesc.
Dar ca să nu rămână nici o umbră de îndoială: ÎNTR-O ROMÂNIE DEMOCRATĂ, UNGURII ŞI CELELALTE MINORITĂŢI VOR AVEA EXACT ACELEAŞI DREPTURI CA ŞI ROMÂNII ÎN MIJLOCUL CĂRORA TRĂIESC.
Ion Raţiu
PROTESTEZ CU TOATA ENERGIA
Domnule Director,
Subsemnatul Liciniu Faina, fost avocat în oraşul Blaj, fost deputat al judeţului Târnava Mică, membru al Comitetului Central P.N.Ţ. din anul 1966, în numele meu personal, al românilor ardeleni şi al Partidului Naţional Ţărănesc pe care îl reprezint în mod legitim, vă rog să publicaţi în ziarul (revista) dvs., următoarele:
Protestez cu toată energia împotriva „Declaraţiei“ de la Budapesta din 16 iunie 1989, publicată în ziarul „Lupta“ din 22 iunie 1989 şi semnată de un grup româno-maghiar, partea românească fiind reprezentată prin: Stelian Bălănescu, Mihnea Berindei, Adriana Combes, Mihai Korne, Ion Vianu şi Dinu Zamfirescu.
Socotesc, împreună cu alţi români ardeleni ajunşi în exil şi care cunoaştem bine istoria relaţiilor româno-maghiare, că „Declaraţia“ de la Budapesta este un act politic deosebit de dăunător românilor din Ardeal şi din statul român.
Transilvania nu este un spaţiu de complementaritate, ci un spaţiu de naştere şi dezvoltare a poporului român, oprimat veacuri de-a rândul de maghiarii ce au ajuns în acest spaţiu ca popor năvălitor şi opresor, de abia în sec. XI-XIII.
Între români şi unguri nu există conflicte, în afara celor create artificial de propaganda maghiară cu scopul de a modifica statutul social al Transilvaniei şi de a-şi asigura promovarea intereselor proprii.
Problema grupurilor etnice, de pe teritoriul Transilvaniei şi al întregii Ţări, este de resortul relaţiilor interne, rezolvarea lor nereclamând altceva decât aplicarea corectă şi nediscriminatorie a Declaraţiei Drepturilor Omului şi a Actului de la Helsinki.
Represiunea ceauşistă o suferă în mod egal toate naţionalităţile din România şi în primul rând naţiunea română. Liberarea Ţării de sub regimul comunist va aduce deplina libertate politică şi culturală a tuturor locuitorilor de pe teritoriul României, fără nici o discriminare, aşa cum a fost în perioada interbelică. Poporul român a fost întotdeauna tolerant şi iubitor de dreptate.
Autonomia politică şi culturală a fiecărei naţiuni în parte, nu poate duce decât la o vastă anarhie politică şi administrativă în spaţiul transilvan, cu prejudicii grave pentru naţiunea română. Ea ar avea ca prime consecinţe o periculoasă animozitate între români şi unguri.
Declaraţia de la Budapesta întăreşte puterea tiranică a lui Ceauşescu, românii fiind obligaţi să vadă în el un apărător al intereselor naţionale împotriva pericolului maghiar.
Cu stimă,
Liciniu Faina
AM FOST CONSTERNAT
Am fost consternat de imprudenţa unor confraţi de exil în formularea Declaraţiei de au semnat, împreună cu mai mulţi unguri,la 16 iunie, la Budapesta. Au folosit cuvinte necorespunzătoare. De exemplu, „ne-am format“, în loc de „am trăit în acelaşi spaţiu geografic“. Pe urmă, se vorbeşte despre o autonomie politică şi culturală a minorităţii maghiare în Transilvania, de parcă n-ar fi avut depline drepturi în România Mare? Declaraţia aceasta vorbeşte de un neadevăr, ştiut de toată lumea, când cer „redeschiderea Universităţii maghiare din Cluj“. Din acest text cei neiniţiaţi, sau de rea-credinţă, pot deduce că, între cele două războaie, ea a existat, în realitate o astfel de universitate n-a existat niciodată şi nici Partidul Naţional Maghiar n-a cerut aceasta, având deschise, nelimitat, toate universităţile din ţară.
Din semnarea acestei declaraţii de la Budapesta, s-ar putea deduce că noi, românii, suntem de acord cu aceste doleanţe maghiare. Noroc că aceşti 6 semnatari nu reprezintă poporul român, sub nici o formă, decât pe ei înşişi. Eu cred că ei, în marele entuziasm de la 16 iunie de la Budapesta, au semnat fără să-şi dea seama…
La 4 iulie a.c., o parte din aceşti confraţi au prezentat-o M.S. Regelui ca o mare realizare, iar Regele, la fel a aprobat-o şi i-a felicitat. Sigur că nici el, Regele, n-a sesizat termenii necorespunzători ai acestei declaraţii. Dar, El a dat, totuşi, dovadă de înţelepciune şi simţ politic, declarând că ungurii s-au bucurat totdeauna de drepturi egale în România, conform Constituţiei din 1923.
Alecsandru Miele (R.F.G.)
GRAVITATEA UNUI GEST POLITIC IRESPONSABIL
Un grup de exilaţi români au semnat la 16 iunie 1989, la Budapesta, textul unei declaraţii „româno-maghiare“, care a scandalizat în egală măsură pe compatrioţii noştri din Transilvania şi din diasporă, pentru că reia tezele revizioniste ale actualului regim de la Budapesta formulate în 1987 de autorii oficialului tratat de istorie a Transilvaniei.
Din ideile confuze şi termenii ambigui ai „declaraţiei“ reiese că autorii ei se pronunţă pentru dislocarea teritorială a Statului român, în favoarea unor considerabile transferuri de suveranitate, şi pentru subordonarea independenţei naţiunilor faţă de interese străine.
În ciuda inconsistenţei ei, „declaraţia“ este un fapt grav deoarece ar putea deveni un precedent în mâna minorităţilor alogene din Basarabia şi Bucovina.
Ion Varlam (Franţa)
N.R. Acesta este preambulul unei analize aprofundate a problemei pe care dl. Ion Varlam a făcut-o sub formă de broşură.
PROTEST LA „DECLARAŢIA DE LA BUDAPESTA”
Dialogul „între cele două naţiuni care s-au format în acelaşi spaţiu geografic“ afirma Declaraţia semnatarilor de la Budapesta. Aceasta ar însemna că şi românii sunt un popor migrator, pripăşit pe meleagurile carpatine, la fel ca ungurii ce au năvălit din Asia Centrală şi s-au aşezat în câmpia Panonică. Prin girul semnăturii lor au confirmat teoria maghiară de dezvoltare a celor două naţiuni, respectiv română şi maghiară, în acelaşi timp formarea poporului român cu mult înainte de venirea lor şi pe un spaţiu mult mai mare decât este azi România, incluzând bineînţeles şi Transilvania.
Autonomia politică a Transilvaniei, înseamnă a fărâmiţa şi mai mult ţara şi poporul român şi eliminarea lui din istorie va fi mai sigură şi mai rapidă.
Azi Transilvania ne aparţine ca teritoriu legitim, pentru că este vatra de naştere şi suferinţă a poporului român din Transilvania. Acest drept legitim a fost recunoscut şi confirmat prin pacea semnată la Trianon. Amputarea Transilvaniei nu va schimba cu nimic structura politico-socială a României actuale, care în momentul de faţă este simţită mai mult de naţia română decât de naţionalităţile conlocuitoare.
Nu Transilvania este cauza nenorocirilor din România. Cauza este regimul politic şi conducătorii lui, care guvernează în ţara noastră. Fatalitatea istorică a năpăstuit ţara noastră cu cel mai despotic, totalitar regim politic pe care l-a cunoscut vreodată istoria, împotriva acestuia trebuie luată poziţie, căci prin nimicirea lui se va obţine nu numai salvarea poporului român din ghiarele satanei, ci şi a tuturor naţionalităţilor ce locuiesc în graniţele României.
Transilvania trebuie apărată şi nu scoasă la mezat.
Dr. med. Coriolan Brad (R.F.G.)
„Românul liber” (Londra), V, nr. 9, septembrie 1989
Surse: CivicMedia si AlterMedia
Liderul PDL Covasna, Dan Manolăchescu, a declarat, luni, că dacă liderii UDMR doresc "un viitor Kosovo", "măcar să spună foarte clar de la început că acesta este ţelul şi ştim cu toţii ce avem de făcut: ori punem toţi mâna pe arme, ori plecăm cu toţii către alte zone, mai liniştite".
AFLAŢI AICI cum vor să rezolve pedeliştii SCANDALUL cu UDMR. Ce au discutat liderii PUTERII în spatele uşilor închise...
Cerinţa expresă a UDMR ca Harghita, Covasna şi Mureş să formeze un judeţ de sine stătător în cadrul reorganizării administrative forţează PDL să ia în calcul modificarea proiectului pregătit pentru asumare. După ce în întâlnirea Coaliţiei, de marţi dimineaţa, nu au reuşit să ajungă la un compromis cu partenerii lor de guvernare, pedeliştii au discutat în cadrul Biroului Permanent varianta trasării unor microstructuri zonale în interiorul superjudeţelor. Concret, noile judeţe să conţină anumite ţinuturi care, în ciuda faptului că nu ar avea personalitate juridică, ar urma să primească drepturi de reprezentare la nivel naţional şi european. Ideea a fost lansată de către George Scripcaru, primarul Braşovului, oraş programat să devină capitala regiunii Centru, structură ce înglobează şi judeţele Harghita, Covasna şi Mureş. Practic, vicepreşedintele democrat-liberal i-a spus lui Emil Boc că cea mai bună variantă de compromis este aceea de a accepta reunirea celor trei judeţe sub denumirea de "Ţinutul Secuiesc", alături de alte zone precum "Ţara Bârsei", sau "Ţara Haţegului", astfel încât orgoliile maghiarilor să fie satisfăcute.
Propunerea a fost confirmată pentru gândul de către George Scripcaru, care a explicat cum anume vede rezolvarea diferendului pe care PDL îl are cu partenerul său de guvernare: "Nu cred că e un capăt de lume dacă se va acorda un anumit grad de reprezentare celor trei judeţe. Trebuie să ţinem cont de specificul componentei culturale, de tradiţiile fiecărei zone. Personal nu m-ar deranja dacă Ţinutul Secuiesc ar primi un anumit drept de reprezentare, fiind o zonă cu anumite tradiţii. Nu văd care ar fi problema dacă s-ar numi chiar aşa. Cred că prin dialog putem rezolva toate aceste probleme şi cel mai important lucru este faptul că administraţia va fi mai aproape de cetăţean", a precizat pentru gândul primarul Braşovului.
Expunerea lui Scripcaru nu a fost primită cu prea multă căldură din partea premierului. Deşi nici nu a aprobat, nici nu a contrazis cele spuse de vicele PDL, Boc a dat de înţeles pe parcursul întâlnirii că nu este dispus să dea satisfacţie UDMR-ului. "Am făcut destule concesii", le-a spus primul ministru pedeliştilor care au ridicat problema pretenţiilor colegilor de coaliţie, conform surselor gândul.
Dezbaterea numelor noilor judeţe- sarcină de la Boc
Denumirea noilor judeţe este un alt punct de discuţie printre membrii BPN-ului. Mai exact, liderii din teritoriu au primit termen două săptămâni pentru a dezbate în teritoriu problema numelui pe care îl vor purta noile structuri. Dacă în anumite cazuri precum cel al regiunilor Vest, Sud şi Nord-Est nu există mari disensiuni, acestea urmând a fi denumite cel mai probabil Oltenia, Banat, respectiv Moldova, sau Moldova-Bucovina, este de aşteptat ca, în cazul regiunilor precum Nord-Vest şi Sud-Est, dezbaterile să fie aprinse. Nu doar şefii de filiale au primit, însă, sarcini. Miniştrii au primit de asemenea misiunea de a face bilanţul în instituţiile pe care le conduc. Fiecare minister va demara în această săptămână evaluarea reducerii numărului de deconcentrate şi structuri în teritoriu, astfel încât până la finalul acestei luni să poată fi făcută o simulare la nivelul întregului aparat guvernamental.
De ce vrea Boc asumare în sesiune extraordinară
Dincolo de discuţiile pe marginea trasării noilor "graniţe" regionale, democrat-liberalii nu au reuşit să ia nicio decizie finală privind modalitatea prin care "reforma" administrativă va fi aplicată. Deşi, iniţial, varianta asumării răspunderii în faţa Parlamentului era agreată de Boc, marţi, premierul nu a mai scos niciun cuvânt despre o nouă prezentare în faţa legislativului. Surse gândul dau însă ca probabilă organizarea unei sesiuni extraordinare la începutul lunii iulie, imediat după ce preşedintele Traian Băsescu se va adresa Parlamentului. Tactica PDL vizează varianta de rezervă: în cazul în care nu ar cădea la pace cu UDMR şi nu ar beneficia de garanţia susţinerii Uniunii în cazul unei moţiuni de cenzură, democrat-liberalii se vor baza pe faptul că opoziţiei i-ar fi mult mai greu să-şi mobilizeze parlamentarii la vot, dat fiind că o bună parte se vor afla în rolul de turişti.
Protest la Londra, în favoarea independenţei Ţinutului Secuiesc. Imaginile au fost surprinse de un telespectator Realitatea TV aflat în capitala Marii Britanii.
Potrivit telespectatorului nostru, Răzvan Creangă, manifestanţii erau amplasaţi în apropierea clădirii Parlamentului. Ei erau "înarmaţi" cu bannere, afişe şi pancarte în limba română şi în engleză, mesajul predominant fiind indepdenţa pentru Ţinutul Secuiesc.
Unele dintre mesaje aveau însă un ton cel puţin agresiv. Ca, de exemplu, "91 de ani fără compromisuri! Numai soluţia armată este acceptabilă?". Alte pancarte comparau un Regat Unit destrămat cu Ungaria fără Ţinutul Secuiesc.
Argumentele folosite de UDMR-istul Marko Bela, pentru a se "apara" de senatorul PSD Dan Sova, imi provoaca, cu toata sinceritatea, scarba. "Eu ştiu foarte bine greşelile şi meritele lui Kossuth. Marea greşeală a lui Kossuth a fost, într-adevăr, abordarea greşită a problemei naţionale, fiindcă nu a recunoscut, aşa cum trebuia, naţionalităţile care trăiau, la vremea respectivă, pe teritoriul Ungariei. Aşa este. Aşa cum marea greşeală a lui Avram Iancu a fost că i-a luat ca aliaţi pe habsburgi, austrieci. S-au făcut foarte multe greşeli. Şi Kossuth a greşit, şi Avram Iancu a greşit", afirma Marko Bela in plenul Senatului. Adica Kossuth a gresit ca s-a opus recunoasterii natiunii romane, dar si Avram Iancu a gresit ca s-a aliat cu austriecii? Pai de cine incerca oare sa se apere Avram Iancu, cu ajutorul austriecilor? De chinezi? De mexicani? De indieni?
Recent la Satu Nou s-a ținut ședința Consiliului Comunității Românilor din Serbia la care s-a discutat, în primul rând, despre problema re-înregistrării Comunității, adică amânarea interminabilă fără nici o decizie. Pe ordinea de zi a fost și vizita recentă a delegației CRS la București, iar la această ședință, membrii Consiliului CRS au fost informați amănunțit despre fiecare întâlnire în capitala României.
S-a discutat și despre planurile Comunității în viitorul apropiat, mai întâi bunul mers privind înscrierea studenților la facultățile din România (până în momentul de față, șapte candidați deja au predat dosarele). În colaborare cu câteva ONG-uri din Timișoara, Comunitatea Românilor din Serbia a primit posibilitatea de a asigura pentru patru studenți cazare și masă în timpul studiilor, venind, prin aceasta, în ajutor familiilor care nu au posibilități financiare de a trimite copiii la studii.
Revenind la primul punc al ședinței Consiliului CRS, fiind cel mai important și mai mult discutat, după ce majoritatea membrilor și-au dat părerea, s-a elaborat următoarea Decizie în limba sârbă și română care a fost trimisă mediilor și tuturor factorilor influenți privind problema abordată:
”Membrii comunităţii etnice româneşti, adunați în jurul Comunității Românilor din Serbia (CRS), în septembrie anul trecut, respectând legile şi procedurile legale ale Republicii Serbia, au decis să readucă asociația în cadrul legal şi transparent, detronând pe fosta conducere care, pe lângă conducerea nedemocratică şi absolutistă, a compromis comunitatea noastră etnică.
Datorită activităţii ilegale a fostului preşedinte Ion Cizmaș, asociația noastră, Comunitatea Românilor din Serbia, este în pericol de faliment.
Ion Cizmaș, în perioada precedentă, în contradicţie cu statutul Comunității şi fără acordul nimănui a introdus asociația în datorii. De asemenea, după verificarea Comunității de către Ministerul Finanțelor, Administrarea fiscală cu centrul regional la Novi Sad, sucursala Vârșeț, a fost confirmat faptul că Comunitatea Românilor din Serbia, reprezentată de președintele de atunci, Ion Cizmaș, în perioada 01 ianuarie 2007 și până la 31 decembrie 2009 a cheltuit fără a justifica suma.
Creditele au fost luate în detrimentul Comunităţii Românilor din Serbia, fără a fi încunoștințați membrii, şi nici până în ziua de azi nu se știe precis unde și pe ce s-au cheltuit banii.
Fondurile care veneau din România pentru a ajuta organizaţia noastră au fost compromise punând la întrebare reputaţia organizaţiei, dar şi imaginea întregii minorități române din Serbia.
Comunitatea etnică română riscă azi, în momentul în care se depun eforturi în ţara noastră privind respectarea democrației şi drepturile omului de a fi una dintre pietrele de temelie în calea spre acceptarea şi punerea în aplicare a valorilor europene - valori a unei societăți sănătoase şi moderne, să rămână fără organizația care într-adevăr apără și promovează aceste deziderate.
Astăzi, Comunitatea Românilor din Serbia este la mila statului, deoarece sunt înghețate activităţile organizaţiei din cauza nehotărârii instituţiei relevante privind re-înregistrarea şi înscrierea în Registru.
Timp de 8 luni nu s-a primit nici un răspuns! Cine va plăti datoriile create de fosta conducere, care zilnic sunt tot mai mari?
Este mai mult decât evident că soluţia acestei probleme să tărăgănează.
Deschis ni sa spus că deputatul grupului parlamentar "Pentru o Serbie europeană", Ion Magda, în câteva rânduri a împiedicat re-înregistrarea Comunității Românilor din Serbia. Suntem convinși că are sprijin la Belgrad, fiindcă după scandalul privind falsificarea datelor despre educaţia dânsului, el și mai departe a rămas în postură de vicepreşedinte al Comitetului pentru Educaţie al Adunării Parlamentare a Republicii Serbia. Așa ceva considerăm inacceptabil.
Nu putem accepta să se evite obţinerea răspunsului, indiferent de presiunile politice prin care, practic, se apără persoana care ne-a și adus în această situaţie, şi ignorând voinţa membrilor Comunității Românilor din Serbia.
Refuzăm să credem că printr-un astfel de act, instituţiile de stat sting asociația noastră.”
Colaborarea Comunității Românilor din Serbia cu Institutul Cultural Român din București a fost un punc aparte, așteptându-se ca vara aceasta sa fie una benefică și bogată în manifestări culturale, concerte, dar și donații de cărți școlilor cu limba de predare română, toate acestea organizate de Comunitate cu sprijinul Institutului Cultural Român.
În încheiere, este laudabil faptul că ședința a fost, pe de o parte foarte constructivă, pe de alta se simțea o atmosferă degajată, de prietenie, unde oamenii au venit pentru idei și idealuri comune, fără forță și tensii.
O corespondenta de la Marin GAȘPĂR
Romanian Global News
În şedinţa plenului Parlamentului European reunit luni la Strasbourg, europarlamentarul PSD, Cătălin Ivan, a cerut demisia lui Laszlo Tokes din funcţia de vicepreşedinte al acestui for, purtând un tricou alb pe care era inscripţionat, în limba engleză, mesajul: ”Europa = unitate, nu segregare pe criterii etnice!”, se arată într-un comunicat de presă al PSD.
”Vorbim zilnic în Parlamentul European despre construcţia europeană, despre solidaritate, despre unitate în diversitate, despre cultura comună europeană, despre ceea ce ne uneşte şi ne face să credem şi să luptăm pentru un viitor comun al tuturor celor 27 de popoare europene. În tot acest timp, un vicepreşedinte al aceluiaşi Parlament European ne vorbeşte, tot zilnic, despre segregare pe criterii etnice, despre ruperea unor teritorii aparţinând unui stat membru şi alipirea lor unui alt stat membru al aceleiaşi Uniuni, despre subminarea autorităţii unui stat în interiorul graniţelor sale. În nume personal dar şi în numele europarlamentarilor social-democraţi români, îi cer demisia din funcţia de vicepreşedinte a lui Laszlo Tokes!”, a declarat liderul delegaţiei PSD în plenul PE.
Protestul eurodeputatului român vine ca urmare a deciziei lui Tokes de a înfiinţa la Bruxelles o reprezentanţă a aşa-numitului ”Ţinut Secuiesc”, dar şi ca urmare a pretenţiilor autonomiste emise de-a lungul timpului de episcop în Parlamentul European. Europarlamentarul PSD a explicat că în cel mai scurt timp vor fi înaintate toate documentele necesare Conferinței Președinților, pentru a iniţia în regim de urgență procedura de demitere a lui Laszlo Tokes din funcţia de vicepreşedinte PE, cu speranţa că PDL va sprijini de această dată demersul.
Recent, la iniţiativa lui Cătălin Ivan, Grupul PSD din PE a iniţiat o scrisoare deschisă adresată preşedintelui acestui for, Jerzy Buzek, prin care toţi europarlamentarii români să ceară pe o singură voce nerecunoaşterea Biroului de Reprezentare a aşa-zisului ”Ţinut Secuiesc”. Singurii eurodeputaţi români care nu au semnat scrisoarea au fost cei din delegaţia PDL. ”Noi am vrut ca apelul nostru pentru nerecunoaşterea unei iniţiative sfidătoare, cu un puternic caracter şovin, anti-european şi profund anti-românesc, să fie unul cât mai ferm şi pe o singură voce. Cei de la PDL au sabotat acest demers prin care să dăm un semnal puternic în Parlamentul European. Iată, deci, cum înţeleg cei din partidul lui Băsescu, Boc şi Udrea să-i apere pe români”, declara atunci Ivan, subliniind că refuzul celor din PDL se explică prin faptul că aceștia l-au sprijinit pe Tokes să ocupe această înaltă funcție în PE.
Nu este pentru prima dată când Cătălin Ivan alege această formă inedită de protest în Parlamentul European. În luna octombrie din 2010, Ivan a purtat un tricou alb, pe care era inscripţionat un mesaj despre frauda "patronată" de Roberta Anastase la votul din Parlamentul României pe Legea Pensiilor.
Autor: Forbes | Sursa: Money.ro | Publicat: 01 iun 2011, 10:58 | Actualizat: 01 iun 2011, 11:44
Cel mai mare proiect derulat în parteneriat public-privat din Iordania, in valoare de 500 de milioane de dolari, se va derula cu participare românească.
Grupul Taherinvest, deţinut de omul de afaceri Fathi Taher a încheiat negocierile cu expertii companiei romanesti de management feroviar Railway Busines pentru implicarea în proiectul Zaman Express, din Iordania. Acesta este cel mai mare proiect de parteneriat public-privat din această ţară, valoarea lui ridicându-se la 500 de milioane de dolari.
Zaman Express vizează construcţia, operarea şi transferul unei reţele feroviare pentru trenuri uşoare, care va face legătura intre Amman si centrul industrial al orasului Zarqa, scrie Forbes. Este vorba despre construcţia unei reţele duble de nouă staţii de tren pe o distanţă de 28 de kilometri.
Taherinvest semnase deja un memorandum de înţelegere cu guvernul iordanian la data de 11 noiembrie 2010, proiectul Zaman Express aflându-se momentan în faza finală de proiectare. Taher este acţionar la Electroputere şi Griro, dar ar dori ca partea românească să participe cu cât mai multe firme în acest proiect.
Alina Ioana Dincă, director general în cadrul Direcţiei Generale Economice şi Administrativ din cadrul ministerului patronat de Elena Udrea, deţine împreună cu soţul două locuinţe ANL, pe lângă alte cinci proprietăţi imobiliare şi două terenuri. Potrivit directoarei, nu este nimic în neregulă cu această situaţie, întrucât locuinţele sunt cumpărate prin Programul de locuinţe prin credit ipotecar înainte de a fi numită la minister.
Veniturile anuale din funcţia de la Ministerul Dezvoltării au fost de 83. 839 lei.
Ca reacţie la articolul publicat de money.ro, Alina Ioana Dincă, director general în cadrul Direcţiei Generale Economice şi Administrativ din cadrul ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, a declarat că imobilele aflate în proprietatea familiei Dincă au fost cumpărate până în anul 2008, perioadă în care nu deţinea nicio funcţie în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului".
Alina Dincă mai precizează faptul că o parte dintre imobile aparţin atât ei, cât şi soţului dinainte de căsătorie, adică înainte de 2002. În privinţa locuinţelor construite de ANL, Alina Dincă precizează într-un comunicat de presă că "sunt cumpărate prin credit ipotecar, prin contracte datând din 2004 şi 2007, ani în care nu eram nicidecum director la MDRT. (...) Subliniez că apartamentele cumpărate prin intermediul ANL sunt construite în cadrul Programului de locuinţe prin credit ipotecar, care nu este un program social, ci unul de construire a locuinţelor din fondurile proprii ale viitorilor proprietari".
Sursa: http://www.realitatea.net/directoare-in-ministerul-lui-udrea-are-doua-locuin-e-de-la-anl-impreuna-cu-so-ul_841631.html
Liderul Gărzii Naţionale Maghiare, Ináncsi József, a anunţat, sâmbătă, în timpul comemorării Tratatului de Pace de la Trianon organizat la Versailles, că organizaţia sa intenţionează să adune semnături în vederea organizării unui referendum privind revizuirea Tratatului de la Trianon.
Potrivit barikad.hu, sâmbătă, în ziua comemorării a 91 de ani de la semnarea Tratatului de Pace de la Trianon, Federaţia Mondială a Maghiarilor (MVSZ) a organizat o adunare în faţa Palatului Trianon din Versailles. Circa 150 de maghiari din Europa de Vest şi din Ungaria s-au adunat pentru comemorare, la eveniment fiind prezenţi şi 15 membri ai Gărzii Naţionale Maghiare. Doi dintre ei purtau uniforma Gărzii Maghiare, interzisă în Ungaria. După intonarea imnului Ungariei şi a celui secuiesc, a avut loc un spectacol scurt şi apoi au urmat cuvântările.
Ináncsi József a anunţat că Garda Naţională Maghiară intenţionează să adune semnături în vederea organizării unui referendum pentru revizuirea problemelor legate de Trianon. El a precizat că întrebările referendumului vor fi postate în curând pe site-ul organizaţiei. "Ştim că graniţele nu pot fi modificate cu o trăsătură de condei... dar există numeroase probleme care în această chestiune trebuie să fie rezolvate", a spus Ináncsi József.
Preşedintele MVSZ, Patrubány Miklós, a afirmat că "în Europa nu va fi pace şi stabilitate până ce nu face dreptate Ungariei". El a mai spus că 4 iunie este Ziua naţională a reuniunii maghiarilor de pretutindeni şi că "fiecare maghiar, oriunde ar trăi, este membru al naţiunii".
"Ştiind că suntem aici din strămoşi şi avem valori, să stăm în faţa Europei şi să solicităm dreptate Ungariei! Şi să solicităm dreptate şi Europei, căci în Europa nu va fi pace şi stabilitate până ce nu face dreptate Ungariei!", a afirmat Patrubány.
Preşedintele MVSZ a ţinut să transmită un mesaj şi politicienilor români care au reacţionat dur faţă de deschiderea reprezentanţei Ţinutului Secuiesc de la Bruxelles. "Din faţa Marelui Trianon, transmitem politicului românesc că Ţinutul Secuiesc a existat cu mai multe milenii înainte de naşterea românilor şi va supravieţui încă multe milenii", a afirmat acesta.
În timpul discururilor, cei prezenţi fluturau steaguri naţionale maghiare şi steaguri arpadiene şi au scandat "Să piară Trianonul!".
Semnarea Tratatului de pace de la Trianon a fost comemorat în 4 iunie în oraşele de pe teritoriul Ungariei, dar şi în regiunile locuite de maghiari din afara graniţei ţării vecine.
Tratatul de Pace de la Trianon a fost semnat pe 4 iunie 1920, între Puterile Aliate şi Ungaria, stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, înfrânt în Primul Război Mondial. În urma acestui tratat, Transilvania şi zone ale Banatului au trecut din componenţa fostului imperiu Austro-Ungar în cea a României.
Sursa: http://www.realitatea.net/garda-nationala-maghiara-vrea-referendum-pentru-revizuirea-tratatului-de-la-trianon_841605.html
5 iunie 2011, 16:42 | Autor: | 120 afişări
Cuvinte cheie: Romania, Republica Moldova, investitori, gaze, ,
Energia, industria, agricultura şi serviciile financiare sunt doar câteva dintre domeniile unde investitorii români pot face profituri frumoase în Republica Moldova, susţine vicepremierul de la Chişinău.
Reticenţa oamenilor de afaceri din România pentru plasarea investiţiilor la est de Prut trebuie să ia sfârşit, susţine vicepremierul Republicii Moldova, Valeriu Lazăr, care este şi ministru al Economiei. Aceasta deoarece economia moldovenească are un potenţial incredibil în foarte multe domenii unde evoluţia este abia la început, iar ţara vecină se luptă să reducă dependenţa comercială de Rusia.
„De exemplu, în sectorul agricol, potenţialul este uriaş, iar ruşii ne iau tot de pe câmp, pentru că ei nu produc ce avem noi. Până acum, am avut în acest domeniu doar relaţii comerciale de nişă cu România, care ar trebui extinse", a spus Lazăr, prezent la Bucureşti la un forum pe tema relaţiilor economice dintre cele două ţări, organizat de Finmedia.
El a vorbit şi despre piaţa serviciilor financiare din Republica Moldova, care este abia la început, despre potenţialul surselor regenerabile de energie, dar şi despre noul trend din rândul companiilor industriale de a-şi reloca producţia aici.
Facilităţi fiscale
Potrivit Doinei Cebotari, consilier pe probleme economice al premierului de la Chişinău, salariul mediu în Republica Moldova este de 190 de euro pe lună, cel mai mic dintre statele europene. Cota de impozit pe profit este zero, urmând ca, din 2012, aceasta să fie de 12%. În zonele libere nu se plătesc TVA şi taxe vamale, iar investitorii sunt protejaţi timp de zece ani de schimbările legislative. De asemenea, investiţiile de peste 10 milioane de dolari sunt scutite trei ani de impozit pe venit, iar cele de peste 20 de milioane de dolari beneficiază de această facilitate timp de patru ani.
Investiţiile româneşti în Republica Moldova au atins 100 de milioane de dolari, adică 8% din totalul investiţiilor străine. "Această sumă este modestă, o nimica toată pe lângă ce s-ar putea realiza. Este un nivel comparabil cu investiţiile moldoveneşti în România", a punctat Lazăr.
Cele mai importante companii româneşti pe piaţa din Moldova sunt BCR, Raiffeisen Leasing şi BT Leasing, Petrom şi Rompetrol - cu o cotă importantă pe piaţa de distribuţie a carburanţilor, precum şi furnizorul de instalaţii Romstal.
Conductă de gaze peste Prut
În ceea ce priveşte domeniul energetic, Republica Moldova vrea să-şi conecteze reţelele de electricitate şi de gaze cu cele ale României, în condiţiile în care întregul consum de gaze al ţării provine din Rusia.
„Nu cred că vom scăpa vreodată de dependenţa de gazele ruseşti, cum de altfel nu va putea nici UE. Dar vrem să reducem această dependenţă şi să ne asigurăm 20-30% din consumul de gaze din România. Ne uităm atent la toate proiectele de gaze ale României, cum ar fi AGRI sau Nabucco, pentru că unica noastră posibilitate să diversificăm sursele energetice este interconectarea cu sistemul românesc", a mai spus Lazăr.
Cele două ţări şi-au propus construirea unui gazoduct între Iaşi şi Ungheni, proiect care se află în faza finală a studiului de fezabilitate şi ar putea obţine bani europeni pentru implementare. Din valoarea totală de 19 milioane de euro a proiectului, aproximativ 7,5 milioane de euro ar putea veni de la UE. Conform planului, conducta ar trebui să fie funcţională în 2014.
Moldovenii analizează şi posibilitatea de a-şi stoca rezervele de gaze în România, în viitorul depozit de la Roman-Mărgineni.
Sursa: http://www.adevarul.ro/moldova/economie/Republica_Moldova_vrea_sa_importe_30-_din_consumul_de_gaze_din_Romania_prin_viitoarea_conducta_Iasi-Ungheni-pentru_a_reduce_dependenta_de_Rusia_0_493750910.html
6 mai 2011, 08:37 | Autor: | 2448 afişări
Cuvinte cheie: financiar, chinezi, sector energetic,
Mai multe companii de stat din China vor să investească în domeniul producţiei de energie din România, în proiecte de peste şase miliarde de euro. Chinezii se vor implica în proiecte nucleare, în construcţia de noi hidrocentrale şi termocentrale, precum şi în modernizarea minelor de cărbune.
În perioada 2006-2008, pe piaţa energetică locală aproape că nu exista trimestru în care o mare companie europeană să nu anunţe participarea într-un proiect uriaş în parteneriat cu statul sau iniţierea unuia nou, fie că era vorba de construcţia de termocentrale, de proiectul reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă sau de hidrocentrala de la Tarniţa-Lăpuşteşti.
Însă, din 2008 şi până în prezent, aceste proiecte au bătut pasul pe loc şi majoritatea investitorilor europeni s-au retras. Acest lucru a lăsat loc companiilor din China, atrase de mari proiecte în Uniunea Europeană şi încurajate de caracterul emergent al pieţei din România, unde estimările arată că, în următorii 20 de ani, consumul de energie va creşte cu peste 50%.
detaliihttp://www.adevarul.ro/financiar/Vin_chinezii_in_tot_sectorul_energetic_0_475153039.html
Vot: 0,0 din 0 voturi