Deşi nu era vreo vizită oficială, în sala de consiliu era prezent şi drapelul Republicii Ungare
"Vă place, nu vă place, 75% dintre locuitori vorbesc limba maghiară!", spune primarul din Sfântu Gheorghe, Antal Árpád András.
de
Carmen AnghelLuminita CiobanuRomânia. Judeţul Covasna. Municipiul Sfântu Gheorghe. 6 mai a.c. Dezbatere publică la Primărie. Tema: schimbarea denumirilor unor străzi, pentru a se înlătura "rămăşiţele" comuniste.
În sala de şedinţe a Consiliului Local aveam să asistăm la dezbatere: analiza unor probleme de interes local, îmbinată cu persiflări la adresa minorităţii de pe plan local: românii. Numeroase intervenţii în limba maghiară, traduse, pe scurt, de primarul Antal Árpád András, şi, la fel de evaziv, de un salariat al Primăriei.
Nimic ieşit din comun ar spune unii. Cum în Legea administraţiei publice locale 215/2001, republicată şi completată se precizează la art. 42 alin. 2 că "în consiliile locale în care consilierii locali aparţinând unei minorităţi naţionale reprezintă cel puţin o cincime din numărul total, la şedintele de consiliu se poate folosi şi limba maternă", probabil, din obişnuinţă, şi dezbaterea publică a fost supusă aceloraşi prevederi. Totuşi, acelaşi act normativ spune că "în aceste cazuri se va asigura, prin grija primarului, traducerea în limba română".
Am studiat lista străzilor propuse la rebotezare. Am aflat că vor fi înlocuite 34 de denumiri de străzi, în timp ce alte nouă artere de circulaţie urmează a-şi primi "botezul", fiind nou-înfiinţate.
Consiliul Local al municipiului Sfântu Gheorghe are 21 de consilieri. Românii, şi în consiliu, ca şi în oraş şi în zonă, sunt puţini. Conform situaţiei expuse pe pagina de web a Primăriei, trei aleşi locali sunt reprezentanţi ai Alianţei Românilor, iar unul este independent.
Reprezentanţii comunităţii româneşti s-au opus schimbării denumirilor atâtor străzi, subliniind că "generează cheltuieli inutile pe timp de criză". Şi, dincolo de înlocuirea denumirilor "învechite", comunitatea românească, prin vocea dr Ioan Lăcătuşu, preşedintele Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, i-a rugat pe aleşii locali să reflecteze asupra propunerilor, că nu e bine să "sfidăm personalităţile-simbol ale spiritualităţii româneşti, cum este cazul Străzii Horea, Cloşca şi Crişan".
"Am rămas surprins când am văzut astăzi, la agenţiile de presă, că Horea Cloşca şi Crişan nu ar avea nici o legătură cu istoria acestei zone. Asta îmi aminteşte de dezbaterile în care s-a propus ca Şcoala de Cooperaţie să poarte numele «Constantin BrâncuşI». S-a spus că Brâncuşi nu a avut contact cu zona, deşi era cunoscut în toată lumea. S-a spus că nu plătesc cetăţenii! Plătim cu toţii. (...) Considerăm că sunt cu totul altele priorităţile oraşului. Una dintre acestea este reabilitarea Pieţei Mihai Viteazul, din centrul municipiului, care a ajuns ruşinea întregii comunităţi", a subliniat dr Ioan Lăcătuşu.
Edilul răspunde: "Când cineva îşi schimbă buletinul sau cartea de identitate plăteşte o taxă pentru Primărie, iar această taxă nu va fi plătită. (...) Eu cred că ceea ce facem noi este un lucru bun, este important pentru identitatea acestui oraş şi nu cred că jignim pe cineva prin deciziile pe care le-am luat! În ceea ce priveşte Piaţa Mihai Viteazul, am spus în urmă cu un an şi jumătate-doi, că nu vreau nici să etnicizez,nici să politizez Piaţa Mihai Viteazul. Am făcut o serie de demersuri şi a făcut în primul rând UDMR-ul, trebuie să subliniez acest lucru. Am făcut proiect, am câştigat bani, o să reparăm Piaţa Mihai Viteazul. Îmi pare rău că partidele româneşti, aşa cum nu au făcut în ultimii 20 de ani, nu fac nimic pentru Piaţa Mihai Viteazul din Sfântu Gheorghe, în afară de declaraţii, când vine cineva din Bucureşti şi spun că nu le place Piaţa Mihai Viteazul. (...) Haideţi, să nu ne ascundem după degete! (...) Există o realitate în Sfântu Gheorghe. O realitate istorică şi o realitate a prezentului. 75% dintre locuitorii oraşului sunt de etnie maghiară! Acest lucru trebuie să se regăsească şi în denumirea străzilor. (...) Cred că este un lucru corect, şi cred că ar fi un lucru cinstit dacă şi românii, în loc să aţâţe aceste relaţii dintre români şi maghiari, ar accepta ca pe un semn de normalitate acest lucru. Aşa cum pe perioada comunistă n-am avut voie nici să spunem Sfântu Gheorghe în limba maghiară şi s-au dat denumirile care s-au dat pentru străzi, cred că este un lucru corect să mergem înainte, să privim spre viitor şis să se regăsească această identitate a oraşului, această identitate multiculturală, dar să existe un echilibru care să fie către normalitatea şi realitatea acestei zone. Pentru că ne place sau nu ne place, vă place sau nu vă place, trei sferturi dintre locuitorii acestui oraş vorbesc limba maghiară şi eu cred că este normal ca acest lucru să se regăsească şi pentru denumirea străzilor în acest frumos municipiu".
Schimbul de păreri s-a înteţit. Comentarii vehemente de ambele părţi. În timp ce dr Ioan Lăcătuşu prezintă documente conform cărora Strada Horea, Cloşca şi Crişan există în Sfântu Gheorghe din 1920, edilul spune că argumentul schimbării ţine "în primul rând de tradiţiile locului şi istoric". Discuţiile furtunoase s-au intensificat atât prin intervenţia consilierilor locali, cât şi a celor care, poate, din curiozitate sau nu, au participat la dezbaterea publică. Ironiile la adresa românilor n-au contenit.
● Prof. Rodica Pârvan, consilier local, a atras atenţia, în calitate de filolog că unele străzi poartă denumiri poetice, nicidecum comuniste: "N-am înţeles, în calitate de filolog, ce sunt, de ce denumirile Viitorului, Făcliei, Înfrăţirii sunt comuniste? Făclie înseamnă lumină, viitor avem toţi. Făclie e un termen poetic dacă vreţi. (...) Haideţi să ne gândim, domnule primar, ce s-ar întâmpla dacă strada s-ar fi numit «Attila» să schimbăm şi noi denumirea în «Horea Cloşca şi Crişan»?".
●Antal Árpád András: "Dar s-a schimbat. A fost «Attila» şi a fost schimbată în «Horea, Cloşca şi Crişan»".
● Prof. Rodica Pârvan: "Nu fac istorie acum, dar avem şi noi câteva simboluri. Ştiţi foarte bine cine au fost Horea, Cloşca şi Crişan. Ştiţi povestea cu roata... ." "Sunt poveşti...", se aude din sală.
Ce legătură au avut Horea, Cloşca şi Crişan cu Sfântu Gheorghe? Se întreabă mulţi dintre etnicii maghiari şi găsesc imediat răspunsul: nici una. Concluziile istoricilor? Manual de istorie pentru clasa a IX-a, din 1996: "Prin cauze, pregătire, program şi semnificaţie, ea (răscoala n.n) a depăşit însă cadrul unei simple răscoale ţărăneşti medievale. Au participat la luptă iobagi români, maghiari, saşi de pe domeniile nobililor şi statului, din minele din Munţii Apuseni şi ocnele din Maramureş, meşteşugari, preoţi". Aceleaşi precizări le regăsim şi în volumul "Răscoala lui Horia 1784-1785" publicat în 1935 de Octavian Beu.
Primarul a dat cuvântul unui preot maghiar care s-a adresat în limba maternă, apoi a tradus (povestit) cuvântarea: "(...) Este pentru prima dată când participă la o dezbatere publică şi a aflat că este o problemă în ceea ce priveşte schimbarea străzii Horea, Cloşca şi Crişan în Attila. Nu doreşte o abordare istorică, dar îl întreabă pe colegul preot câţi copii au fost botezaţi Horea Cloşca şi Crişan, că dânsul a botezat foarte mulţi Attila?!" După un schimb de replici în limba maghiară, înţelese doar de cunoscători, discuţiile degenereză. Intervenţia unui cetăţean din Târgu-Mureş aţâţă spiritele. Angajatul Primăriei redă: "Dânsul crede că istoria, pe timpul comunismului, în limba română, s-a predat greşit. Dânsul a învăţat istoria în limba maghiară şi crede că ceea ce s-a întâmplat la Trianon... nu întâmplător a făcut comparaţia cu cucul care ajunge în cuibul altor păsări şi trebuie să se înţeleagă situaţia acutuală în care..." Cetăţeanul îşi continuă expunerea în limba maghiară, şi, după vreo câteva minute de discurs, avem traducerea: "Dânsul crede că nu este nici o legătură cu Mihai Viteazul aici şi are şi o propunere: o piaţă fără statuie". Agitaţie mare în sală, râsete... Discuţiile contradictorii sunt departe de a se fi încheiat, şi... s-au îndreptat spre Bucureşti. Primarul: "Eu cred că nu este cinstit să vorbim despre ce cheltuieli sunt vizavi de o măsură care ţine de identitatea unui oraş. Acest oraş are o identitate. Nu trebuie să vorbim despre trecut, dar sunt câteva realităţi. Anul trecut a fost sărbătorirea a 500 de ani de la stema, ştampila oraşului. Anul viitor vor fi 550 de ani de când Sfântu Gheorghe este oraş. Ciobanul Bucur, la Bucureşti, cam atunci şi-a băgat băţul, când Sfântu Gheorghe era deja oraş. În 2012, Sfântu Gheorghe va avea 680 de ani. Haideţi să muncim şi în prezent ca acest oraş să aibă o identitate. Există nişte realităţi ale prezentului, o realitate multiculturală, în care trebuie să ne respectăm. Cuvântul de bază este respectul".
Concluziile dezbaterii publice au fost enunţate de edilul municipiului: "Vă mulţumesc că aţi venit. Noi mergem înainte, o să adoptăm această hotărâre a Consiliului Local". Comentariile sunt de prisos.
Piaţa Mihai Viteazul aşteaptă de mulţi ani intrarea în normalitate Sursa:
http://www.jurnalul.ro/stire-special/horea-tras-din-nou-pe-roata-la-sfantu-gheorghe-544541.html
