Se afișează postările cu eticheta Sfântu Gheorghe. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Sfântu Gheorghe. Afișați toate postările
miercuri, 23 iunie 2010
La Sfântu Gheorghe s-a constituit primul cluster al energiilor regenerabile din România
Asociaţia întreprinzătorilor mici şi mijlocii din judeţul Covasna (ASIMCOV) şi Agenţia de Dezvoltare Regională (ADR) 7 Centru, alături de alte entităţi – universităţi, societăţi comerciale şi autorităţi locale din judeţele Regiunii, au constituit ieri, la Sfântu Gheorghe, primul cluster regional de cercetare în domeniul energiilor regenerabile din România. Clusterul a fost format în scopul sprijinirii şi dezvoltării acestui domeniu, astfel încât pe viitor să realizeze produse competiţionale nu doar pe piaţa internă cât şi pe cea externă.
sâmbătă, 12 iunie 2010
Crin Antonescu in conflict cu filiala PNL Sfantu Gheorghe. PNL nu il sprijina pe Laszlo Tokes pentru postul de vicepresedinte al PE!
Dupa ce liderul PNL Sfantu Gheorghe, consilierul local Madalin Guruianu (foto), a votat cot la cot cu UDMR si PCM drapelul secuiesc ca drapel al orasului Sfantu Gheorghe dupa cum am aratat aici, seful sau de partid, Crin Antonescu, ia o atitudine demna (diametral opusa fata de cea a lui Guruianu) si anunta public ca PNL nu va sprjini candidatura lui Laszlo Tokes pentru postul de vicepresedinte al Parlamentului European.vineri, 11 iunie 2010
DOCUMENT. Dupa ce si-au tras 16.000 de lei prime de instalare, subprefectii de Covasna incaseaza fiecare cate 200 de euro pentru decontarea chiriei!
Dupa ce si-au tras prime de instalare de cate 16.000 de lei, neimpozabili, dupa cum am aratat aici, preluat de Hotnews aici, subprefectii de Covasna, PDL-istii Valentin Ionascu si Benedek Gabor, deconteaza lunar, din fonduri publice, cate 200 de euro pentru chirie. Din informatiile mele, cei doi au incheiate contracte fictive si fac naveta insa nu am dovezi in acest sens si nici nu e treaba mea sa cercetez. Sunt destui procurori la Parchetul de pe langa Tribunalul Covasna sau la Directia Nationala Anticoruptie care ar trebui sa cerceteze daca baietii astia incaseaza legal sumele astea...
joi, 10 iunie 2010
DOCUMENT. Visul autonomiei maghiare alimentat cu fonduri publice. La Sfantu Gheorghe, ceardasul secuiesc finantat anual cu sute de mii de euro!
Sub pretextul programelor culturale, 1,7 milioane de euro din fonduri publice, doar pentru un ansamblu de dansuriUniunea Democrata Maghiara din Romania (UDMR) este singura formatiune politica din Romania care este finantata anual, cu sute de mii de euro, atat in baza Legii nr. 43/2003 a finantarii activitatii partidelor politice cat si ca ONG reprezentativ al comunitatii maghiare din Romania. La aceste fonduri se mai adauga alte cateva milioane de euro din bugetele locale ale consiliilor judetene si ale primariilor din Covasna, Harghita si Mures, controlate de catre UDMR sau Partidul Civic Maghiar, indreptate discretionar catre organizatiile civice maghiare care alimenteaza in permanenta visul autonomiei teritoriale pe criterii etnice si al Ungariei Mari.
Acesta este si cazul Ansamblului de Dansuri "Haromszek - Trei Scaune" (Trei Scaune este denumirea judetului Covasna din timpul Imperiului Austro-Ungar!), cu sediul in Sfantu Gheorghe, judetul Covasna, un ansamblu popular "populat" exclusiv de catre maghiari si care promoveaza exclusiv portul popular maghiar si traditiile maghiarilor din zona.
In perioada anilor 2000-2009, programele culturale al Ansamblului de Dansuri "Haromszek - Trei Scaune", care au promovat exclusiv cultura maghiarilor din zona, au fost finantate de catre Consiliul Local Sfantu Gheorghe cu peste 7,2 milioane lei (aproximativ 1,7 milioane euro). In 2009, in plina criza economica, inainte ca ansamblul sa treaca in subordinea Consiliului Judetean Covasna, prin Hotararea Consiliului Local Sfantu Gheorghe nr. 58/2009, Primaria Sfantu Gheorghe varsase deja 690.000 de lei (peste 164.000 euro) in conturile ansamblul de dansuri populare maghiare. Iar acesta este un simplu exemplu care ilustreaza cat se "asuprita" si "lipsita de drepturi" este comunitatea maghiara din Romania.
Fonduri Ansamblul de Dansuri Trei Scaune
De amintit faptul ca programele culturale ale romanilor din Covasna sunt finantate cu cateva mii de lei in fiecare an de catre Primaria si Consiliul Local Sfantu Gheorghe sau Consiliul Judetean Covasna si ca Primaria Sfantu Gheorghe nu a finantat niciodata, dupa cunostinta mea, vreun ansamblu folcloric de genul celui maghiar.
sâmbătă, 29 mai 2010
"Attila" în loc de "Horea Cloşca şi Crişan"!
E oficial. Consilierii locali ai municipiului Sfântu Gheorghe, Covasna, reuniţi în şedinţă ordinară, au aprobat joi-seară, în majoritate, după mai bine de patru ore de discuţii pro şi contra, hotărârile care vizează schimbarea unor denumiri de străzi, considerate a fi "rămăşiţe" ale Epocii de Aur.
În ciuda opoziţiei celor patru consilieri, reprezentanţi ai partidelor româneşti, cei 17 aleşi locali din partea UDMR şi PCM au luat aminte la îndemnul edilului Antal Árpád András enunţat în concluziile dezbaterii publice desfăşurate la 6 mai a.c.: "Noi mergem înainte, o să adoptăm această hotărâre a Consiliului Local. (...) Eu cred că ceea ce facem noi este un lucru bun, ceea ce facem noi este important pentru identitatea acestui oraş şi nu cred că jignim pe cineva prin deciziile pe care le-am luat! Haideţi să nu ne ascundem după degete! Mie îmi plac oamenii care spun lucrurilor pe nume, şi eu spun lucrurilor pe nume! (...) Pentru că, ne place sau nu ne place, vă place sau nu vă place, trei sferturi dintre locuitorii acestui oraş vorbesc limba maghiară şi eu cred că este normal ca acest lucru să se regăsească şi pentru denumirea străzilor în acest frumos municipiu".
Partidele româneşti au doar patru consilieri, iar adoptarea hotărârilor nu le-a dat bătăi de cap aleşilor locali majoritari. Strada Horea Cloşca şi Crişan s-a transformat, fără drept de apel, în Attila. Argumentul invocat în expunerea de motive este "referirea la era comunistă": "În secolul al XXI-lea este de neconceput ca după 21 de ani de democraţie denumirea străzilor municipiului să facă aluzie la dictatura ceauşistă".
Ca şi la dezbaterea publică, profesor Rodica Pârvan, consilier local, s-a opus vehement înlocuirii vechilor denumiri. "Am solicitat returnarea la comisie, însă nu s-a acceptat acest lucru. Străzii Horea, Cloşca şi Crişan i-a fost schimbat numele în Attlila. Am atras atenţia că nu este bine să sfidăm personalităţile-simbol ale spiritualităţii româneşti, cum este cazul Străzii Horea, Cloşca şi Crişan. Strada 1 Decembrie 1918 a fost împărţită în trei. N-am mai auzit şi nici nu cred c-am să mai aud în lumea asta ca strada care poartă numele zilei naţionale să fie împărţită în trei bucăţele. A rămas 1 Decembrie 1918 o porţiune, de la semafor până la gară, apoi, o zonă, în mare parte nelocuită, a fost numită Mihai Eminescu, în timp ce partea dinspre centru a primit numele Petõfi Sándor. Nu s-a ţinut cont de solicitările noastre, ba, mai mult, cineva a propus chiar înlocuirea denumirii străzii 1 Decembrie 1918 în totalitate. Să fie numită Petõfi Sándor", ne-a spus cu mâhnire doamna Pârvan.
Comuniste sau nu, vă lăsăm pe dumneavoastră să apeciaţi doctrina străzilor din Sfântu Gheorghe: Strada Stadionului, pe porţiunea dintre Strada Bartók Béla şi Dózsa György, a devenit Szász Károly; Strada Şoimului - Strada Podeţului; Strada Digului - Strada Felszeg; Strada 1 Mai - Strada Székely; Strada Lalelei a primit numele Nicolae Colan, Strada Váradi Jozsef, pe porţiunea braţului nordic situat între Strada Váradi József şi Strada Cânepei, se numeşte Aschermann Vendrei Ferenc; Strada Gróf Mikó Imre, pe porţiunea dintre piaţa Sf. Gheorghe şi blocurile de pe Strada Józef Bem, a devenit Potsa József; Bulevardul General Grigore Bălan, pe porţiunea dintre Piaţa Europa şi Piaţa Széchenyi Istvánse, numeşte Strada Gál Sándor; Bulevardul General Grigore Bălan, pe porţiunea dintre Piaţa Europa şi Strada Fabricii, poartă numele numele Cezar Bolliac; Strada Lázár Mihály a fost numită Bethlen Gábor; Strada Sporturilor, pe portiunea dintre Strada 1 Decembrie 1918 şi Strada Oltului - Strada Ştrandului; Strada Sălciilor - Strada Barabás Miklós; Strada Muncitorilor - Strada Márton Áron; Strada Vasile Goldiş, pe porţiunea dintre Strada Înfrăţirii şi pasarela situată deasupra Străzii Spitalului, a fost denumită Dávid Ferenc. De asemenea, Strada Andrei Şaguna, pe porţiunea situată între Str. Kós Károly şi Strada Stadionului, a devenit Keöpeczy Sebestién József; actuala stradă a Avântului - Strada George Coşbuc; Strada Căminului - Strada Kiss János; Strada Centralei - Strada Bartha Árpád; Strada Constructorilor - Strada Câmpul frumos (Szépmezö); Strada Elevilor - Strada Hosszú Zoltán; Strada Energiei - Strada Teller Ede; Strada Făcliei - Strada Bora István; Strada Fermei - Strada Nagy Elek; Strada Grădinarilor - Strada Tuzson János; Strada Hărniciei - Strada Czetz János; Strada Înfundată a primit numele Aurel Vlaicu; Strada Mică şi Strada Nicolae Iorga, pe porţiunea dintre Piaţa Europa şi Strada Nicolae Colan, a devenit Strada Rákóczi Ferenc; Strada Nouă a primit numele Strada Înfundată (Zsák); Strada Presei se va numi Tamási Áron; Strada Prieteniei - Strada Mihail Kogălniceanu; Strada Recoltei - Strada Iernii (Tél); Strada Sănătăţii devine Strada Kiss Manyi; Strada Tineretului - Strada Bihari József; Strada Viitorului - Strada Baász Imre, Strada Horea, Cloşca şi Crişan a fost botezată Attlila, iar Strada 1 Decembrie 1918 a fost fragmentată în trei artere de circulaţie.
Acestora li se adaugă alte străzi, care până acum nu aveau denumiri: Iosif Popoviciu, Aurel Nistor, Cziki László, Berde Mózes, Budai József, Aleea Thalia, Calea Braşovului, Calea Vâlcele, precum şi o piaţă aflată în apropierea Străzii 1 Decembrie 1918, care va purta numele Hungária.
Ceea ce se face că uită domnul primar este că municipiul acesta frumos, Sfântu Gheorghe, este în România, şi nu în Ungaria!
Sursa: Jurnalul National
În ciuda opoziţiei celor patru consilieri, reprezentanţi ai partidelor româneşti, cei 17 aleşi locali din partea UDMR şi PCM au luat aminte la îndemnul edilului Antal Árpád András enunţat în concluziile dezbaterii publice desfăşurate la 6 mai a.c.: "Noi mergem înainte, o să adoptăm această hotărâre a Consiliului Local. (...) Eu cred că ceea ce facem noi este un lucru bun, ceea ce facem noi este important pentru identitatea acestui oraş şi nu cred că jignim pe cineva prin deciziile pe care le-am luat! Haideţi să nu ne ascundem după degete! Mie îmi plac oamenii care spun lucrurilor pe nume, şi eu spun lucrurilor pe nume! (...) Pentru că, ne place sau nu ne place, vă place sau nu vă place, trei sferturi dintre locuitorii acestui oraş vorbesc limba maghiară şi eu cred că este normal ca acest lucru să se regăsească şi pentru denumirea străzilor în acest frumos municipiu".
Partidele româneşti au doar patru consilieri, iar adoptarea hotărârilor nu le-a dat bătăi de cap aleşilor locali majoritari. Strada Horea Cloşca şi Crişan s-a transformat, fără drept de apel, în Attila. Argumentul invocat în expunerea de motive este "referirea la era comunistă": "În secolul al XXI-lea este de neconceput ca după 21 de ani de democraţie denumirea străzilor municipiului să facă aluzie la dictatura ceauşistă".
Ca şi la dezbaterea publică, profesor Rodica Pârvan, consilier local, s-a opus vehement înlocuirii vechilor denumiri. "Am solicitat returnarea la comisie, însă nu s-a acceptat acest lucru. Străzii Horea, Cloşca şi Crişan i-a fost schimbat numele în Attlila. Am atras atenţia că nu este bine să sfidăm personalităţile-simbol ale spiritualităţii româneşti, cum este cazul Străzii Horea, Cloşca şi Crişan. Strada 1 Decembrie 1918 a fost împărţită în trei. N-am mai auzit şi nici nu cred c-am să mai aud în lumea asta ca strada care poartă numele zilei naţionale să fie împărţită în trei bucăţele. A rămas 1 Decembrie 1918 o porţiune, de la semafor până la gară, apoi, o zonă, în mare parte nelocuită, a fost numită Mihai Eminescu, în timp ce partea dinspre centru a primit numele Petõfi Sándor. Nu s-a ţinut cont de solicitările noastre, ba, mai mult, cineva a propus chiar înlocuirea denumirii străzii 1 Decembrie 1918 în totalitate. Să fie numită Petõfi Sándor", ne-a spus cu mâhnire doamna Pârvan.
Comuniste sau nu, vă lăsăm pe dumneavoastră să apeciaţi doctrina străzilor din Sfântu Gheorghe: Strada Stadionului, pe porţiunea dintre Strada Bartók Béla şi Dózsa György, a devenit Szász Károly; Strada Şoimului - Strada Podeţului; Strada Digului - Strada Felszeg; Strada 1 Mai - Strada Székely; Strada Lalelei a primit numele Nicolae Colan, Strada Váradi Jozsef, pe porţiunea braţului nordic situat între Strada Váradi József şi Strada Cânepei, se numeşte Aschermann Vendrei Ferenc; Strada Gróf Mikó Imre, pe porţiunea dintre piaţa Sf. Gheorghe şi blocurile de pe Strada Józef Bem, a devenit Potsa József; Bulevardul General Grigore Bălan, pe porţiunea dintre Piaţa Europa şi Piaţa Széchenyi Istvánse, numeşte Strada Gál Sándor; Bulevardul General Grigore Bălan, pe porţiunea dintre Piaţa Europa şi Strada Fabricii, poartă numele numele Cezar Bolliac; Strada Lázár Mihály a fost numită Bethlen Gábor; Strada Sporturilor, pe portiunea dintre Strada 1 Decembrie 1918 şi Strada Oltului - Strada Ştrandului; Strada Sălciilor - Strada Barabás Miklós; Strada Muncitorilor - Strada Márton Áron; Strada Vasile Goldiş, pe porţiunea dintre Strada Înfrăţirii şi pasarela situată deasupra Străzii Spitalului, a fost denumită Dávid Ferenc. De asemenea, Strada Andrei Şaguna, pe porţiunea situată între Str. Kós Károly şi Strada Stadionului, a devenit Keöpeczy Sebestién József; actuala stradă a Avântului - Strada George Coşbuc; Strada Căminului - Strada Kiss János; Strada Centralei - Strada Bartha Árpád; Strada Constructorilor - Strada Câmpul frumos (Szépmezö); Strada Elevilor - Strada Hosszú Zoltán; Strada Energiei - Strada Teller Ede; Strada Făcliei - Strada Bora István; Strada Fermei - Strada Nagy Elek; Strada Grădinarilor - Strada Tuzson János; Strada Hărniciei - Strada Czetz János; Strada Înfundată a primit numele Aurel Vlaicu; Strada Mică şi Strada Nicolae Iorga, pe porţiunea dintre Piaţa Europa şi Strada Nicolae Colan, a devenit Strada Rákóczi Ferenc; Strada Nouă a primit numele Strada Înfundată (Zsák); Strada Presei se va numi Tamási Áron; Strada Prieteniei - Strada Mihail Kogălniceanu; Strada Recoltei - Strada Iernii (Tél); Strada Sănătăţii devine Strada Kiss Manyi; Strada Tineretului - Strada Bihari József; Strada Viitorului - Strada Baász Imre, Strada Horea, Cloşca şi Crişan a fost botezată Attlila, iar Strada 1 Decembrie 1918 a fost fragmentată în trei artere de circulaţie.
Acestora li se adaugă alte străzi, care până acum nu aveau denumiri: Iosif Popoviciu, Aurel Nistor, Cziki László, Berde Mózes, Budai József, Aleea Thalia, Calea Braşovului, Calea Vâlcele, precum şi o piaţă aflată în apropierea Străzii 1 Decembrie 1918, care va purta numele Hungária.
Ceea ce se face că uită domnul primar este că municipiul acesta frumos, Sfântu Gheorghe, este în România, şi nu în Ungaria!
Sursa: Jurnalul National
vineri, 28 mai 2010
Criminal de război maghiar, omagiat din bani publici
Edilul din Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, e acuzat de vicepreşedintele PC, Bogdan Diaconu, că susţine din bani publici activitatea unei asociaţii care organizează acţiuni antiromâneşti.
“Aleşii locali UDMR nu cunosc criza, motiv pentru care donează fonduri de la bu
UDMR acţionează contra românilor
Diaconu adaugă că respectiva asociaţie s-a făcut remarcată printr-o serie de manifestări antiromâneşti, fiind condusă de un angajat al Consiliului Judeţean Covasna. “Nemes Elod, sub tutela şefilor săi din consiliul judeţean, se foloseşte de funcţia sa şi recrutează tineri pentru activităţile sale iredentiste, multe dintre ele sponsorizate din banii contribuabililor. E unul din zecile de exemple în care se observă cum sub guvernarea lui Emil Boc şi a PD-L, aliaţii lor din UDMR şi Partidul Civic Maghiar acţionează împotriva românilor şi a suveranităţii noastre naţionale”, afirmă Diaconu.
Cine a fost Albert Wass
Conte de Czege şi Szentegyed, Albert Wass, s-a născut în 1908, în localitatea Răscruci, judeţul Cluj. În perioada ocupării Transilvaniei de Nord de către trupele horthyste, ca urmare a Dictatului de la Viena (1940), prin scrierile sale naţionaliste a exacerbat relaţiile dintre maghiari şi români.
În mai 1946, Albert Wass a fost condamnat la moarte în lipsa de Tribunalul Cluj, fiind găsit responsabil pentru evenimentele din toamna anului 1940, de la Mureşenii de Câmpie, când soldaţii ungari au ucis 11 civili români. După al Doilea Război Mondial, Wass a emigrat în SUA, unde şia continuat activitatea literară. În februarie 1998, la 90 de ani, Wass s-a sinucis în locuinţa sa din Florida.
Sursa: http://www.libertatea.ro/stire/criminal-de-razboi-maghiar-omagiat-din-bani-publici-289564.html
joi, 27 mai 2010
Maghiarii din Sf. Gheorghe, încurajati de primar să obtina si cetatenia ungara
Primarul municipiului Sfantu-Gheorghe, Antal Arpad, ii incurajeaza pe maghiari sa obtina cetatenia ungara.
Primarul a facut un apel la intelectualii si politicienii maghiari sa le transmita maghiarilor faptul ca cetatenia ungara este un lucru pozitiv si sa nu le fie teama sa o solicite.
“Trebuie sa fim noi primii care cerem aceasta cetatenie, si trebuie sa le spunem foarte clar oamenilor ca nu au de ce sa se teama in a cere si primi cetatenia ungara”, a declarat, joi, in cadrul unei conferinte de presa, primarul Antal Arpad.
Edilul a facut referire si la situatia din Slovacia, pe care o califica drept “o aberatie”. In opinia lui Antal, ceea ce face Guvernul de acolo este impotriva propriului popor, pentru ca sunt mult mai multi slovaci care au dubla cetatenie decat sunt maghiari in total in Slovacia.
“Deci daca Guvernul doreste sa piarda un milion de oameni ca si cetateni slovaci, nu vad nicio problema, vor fi totusi cetateni europeni, pentru ca sunt multi slovaci care au cetatenie ceha, austriaca, canadiana, si altele, deci e un nonsens”, a spus el.
Primarul din Sfantu-Gheorghe a salutat initiativa Guvernului ungar de a acorda maghiarilor de peste hotare cetatenia ungara si a spus ca el insusi va solicita acest lucru.
Primarul a explicat ca pentru maghiarii din Transilvania dubla cetatenie este, in primul rand, simbolica, totodata fiind si importanta, deoarece, prin aceasta decizie, Guvernul ungar nu numai ca se simte responsabil, ci si actioneaza in favoarea maghiarilor de peste hotare.
De asemenea, din punct de vedere pragmatic, dubla cetatenie ar insemna si faptul ca se va putea calatori fara viza in tari unde Ungariei nu i se cere acest lucru. Parlamentul Ungariei a votat saptamana aceasta legea care le da posibilitatea maghiarilor de peste granite sa obtina cetatenia ungara.
Napocanews
DOCUMENT. Tara duduie de tampiti in functii publice. Prefectul judetului Covasna, Gyorgy Ervin, complicele ilegalitatilor UDMR!
I-am adresat actualului prefect al judetului Covasna, UDMR-istul Gyorgy Ervin (foto), o sesizare in legatura cu modul ilegal in care Consiliul Judetean Covasna a inscriptionat un banner (foto) amplasat in centrul municipiului Sfantu Gheorghe.
Sesizarea mea arata cam asa...
Stimate domnule Prefect
In plin centrul municipiului Sfantu Gheorghe, la cativa pasi de sediul institutiei pe care cu onoare o conduceti a fost amplasat un afis de promovare a manifestarii „Anul Artelor Plastice in judetul Covasna – 2010”.
Manifestarea este organizata de catre Muzeul National Secuiesc si sustinuta de Consiliul Judetean Covasna si Primaria Sfantu Gheorghe. Din nefericire, afisul (vezi anexa) este inscriptionat mai intai in limba minoritatilor si abia apoi in limba oficiala de stat, lucru asupra ilegalitatii careia v-ati pronuntat atat dumneavoastra cat si ministrul Vasile Blaga, in situatii similare. Avand in vedere acestea, prin prezenta va adresez o solicitare de informatii de interes public in baza Legii nr. 544/2001 prin care solicit sa imi comunicati, in termen legal, urmatoarele informatii privind inscriptionarea mai intai in limba minoritatilor si abia apoi in limba oficiala a statului a afisului de promovare a manifestarii „Anul Artelor Plastice in judetul Covasna – 2010”:
- Care sunt masurile pe care Institutia Prefectului Judetului Covasna le va intreprinde pentru a indrepta aceasta ilegalitate comisa de catre Muzeul National Secuiesc si Consiliul Judetean Covasna.
In speranta unui raspuns prompt,
Dan Tanasa
20 aprilie 2010
Raspunsul absolut idiot al prefectului judetului Covasna, Gyorgy Ervin, il redau mai jos...
In plin centrul municipiului Sfantu Gheorghe, la cativa pasi de sediul institutiei pe care cu onoare o conduceti a fost amplasat un afis de promovare a manifestarii „Anul Artelor Plastice in judetul Covasna – 2010”.
Manifestarea este organizata de catre Muzeul National Secuiesc si sustinuta de Consiliul Judetean Covasna si Primaria Sfantu Gheorghe. Din nefericire, afisul (vezi anexa) este inscriptionat mai intai in limba minoritatilor si abia apoi in limba oficiala de stat, lucru asupra ilegalitatii careia v-ati pronuntat atat dumneavoastra cat si ministrul Vasile Blaga, in situatii similare. Avand in vedere acestea, prin prezenta va adresez o solicitare de informatii de interes public in baza Legii nr. 544/2001 prin care solicit sa imi comunicati, in termen legal, urmatoarele informatii privind inscriptionarea mai intai in limba minoritatilor si abia apoi in limba oficiala a statului a afisului de promovare a manifestarii „Anul Artelor Plastice in judetul Covasna – 2010”:
- Care sunt masurile pe care Institutia Prefectului Judetului Covasna le va intreprinde pentru a indrepta aceasta ilegalitate comisa de catre Muzeul National Secuiesc si Consiliul Judetean Covasna.
In speranta unui raspuns prompt,
Dan Tanasa
20 aprilie 2010
Raspunsul absolut idiot al prefectului judetului Covasna, Gyorgy Ervin, il redau mai jos...
Dupa mai bine de o luna de zile, prefectul imi comunica faptul ca va cerceta cele semnalate de mine, cand de fapt el trebuia sa imi comunice care au fost masurile luate. Acest act oficial semnat de prefectul UDMR Gyorgy Ervin arata cat se poate de limpede doua lucruri:
1. Modul infect in care un inalt functionar al statului intelege sa dea curs sesizarilor/cererilor cetatenilor
2. Modul la fel de infect in care prefectul Gyorgy Ervin se face sa aplica legea in cazul ilegalitatilor comise de catre UDMR impotriva Romaniei si a romanilor.
DOCUMENT. Sedinta de Consiliul Local la Sfantu Gheorghe. Azi, ungurii pregatesc omorarea lui Horea, Closca si Crisan!
Consiliul Local Sfantu Gheorghe, controlat de UDMR si PCM, in frunte cu primarul UDMR Antal Arpad, este convocat azi pentru ora 14 in sedinta ordinara pentru a adopta, printre altele, modificarea unei portiuni din bulevardul 1 Decembrie 1918 si modificarea altor denumiri de strazi dupa cum a semnalat Jurnalul National si subsemnatul aici. Actiunea de modificare (in fapt maghiarizare!) a strazilor este una nu doar paguboasa (vor fi afectati 9000 de cetateni care vor trebui sa isi schimbe documentele!) dar si provocatoare la adresa comunitatii romanilor din oras, inscriindu-se perfect in lungul sir al actiunilor comunitatii maghiare din Romania indreptate impotriva romanilor si a Romaniei.
marți, 25 mai 2010
Dan Tanasa: DOCUMENT. Bani publici pentru revizionismul maghiar. Pe timp de criza, 35.000 de lei pentru Asociatia Tinerilor Maghiari din Covasna!
Actiunile iredentist-sovine organizate de tot felul de ONG-uri maghiare din Covasna si Harghita si indreptate impotriva statului roman sunt finantate in fiecare an cu zeci de mii de lei de catre autoritatile publice locale din cele doua judete, autoritati publice controlate de catre Uniunea Democrata Maghiara din Romania (UDMR).
http://www.realitatea.net/zeci-de-persoane-din-sfantu-gheorghe-au-cerut-introducerea-de-inscriptii-bilingve-intr-un-supermarket_697359.html
http://www.jurnalul.ro/stire-observator/universitatea-sapientia-cuibul-de-instruire-a-iredentistilor-maghiari-538641.html
http://www.evenimentul-zilei.ro/evenimentul-zilei-chipurile-romanului-ucis-in-bolivia/
http://civicmedia.ro/acm/index.php?option=com_content&task=view&id=654&Itemid=88
Acesta este si cazul Asociatiei Tinerilor Maghiari din Covasna, cu sediul in Sfantu Gheorghe, judetul Covasna, condusa de catre Nemes Elod (foto dreapta), angajat al Consiliului Judetean Covasna. Nemes Elod este un adevarat privilegiat al soartei 
atunci cand vine vorba de acces la fonduri publice pentru programe "culturale".
Astfel, Nemes Elod a semnat, din 2005 si pana in prezent, contracte de finantare cu Primaria Sfantu Gheorghe in valoare de peste 45.000 lei. Asociatia Tinerilor Maghiari din Covasna este fara indoiala una din preferatele actualului primar UDMR din Sfantu Gheorghe, Antal Arpad (foto stanga), care a bagat in conturile ONG-ului lui Elod nu mai putin de 42.000 lei de cand a preluat conducerea primariei. Din acestia, peste 30.000 de lei au fost varsati in contul Asociatiei doar in 2009, in plina criza financiara. In 2010, pana la data la care am solicitat informatii, Asociatia Tinerilor Maghiari din Covasna incasase deja 5000 lei.
Ce face Nemes Elod cu atatia bani? Organizeaza "manifesteri culturale" dedicate exclusiv comunitatii maghiare din municipiu si din judet, printre ele o serie de manifestari dedicate cultului criminalului de razboi maghiar Wass Albert, condamnat de catre Tribunalul Cluj pentru crime de razboi.
Mai mult, Nemes Elod este foarte vocal, pe bani publici, atunci cand vine vorba de a apara "interesele" maghiarilor din Romania. El este cel care a mobilizat un grup de tineri in ianuarie anul acesta, in Sfantu Gheorghe, pentru a protesta in fata unui supermarket din Sfantu Gheorghe pe motiv ca supermarketul nu avea si angajati care sa cunoasca limba maghiara si pentru ca in magazin nu existau inscriptii bilingve.
Redau mai jos copia contractelor incheiate intre ONG-ul lui Nemes Elod si Primaria Sfantu Gheorghe.
Fonduri Asociatia Tinerilor Maghiari din Covasna
Vezi si http://www.napocanews.ro/2010/01/liderii-emi-din-sfantu-gheorghe-sponsorizati-de-statul-roman-via-udmr-si-pcm.html
http://www.jurnalulbtd.ro/articol-In-sapte-orase-din-Transilvania-Wass-Albert.-medaliat-al-Crucii-de-Fier.-omagiat.-pe-bani-publici-1-1607.html
http://youthvoice.ro/politica/direcia-judeean-pentru-tineret-covasna-tabra-iredentitilor-maghiari/
http://2009.informatia.ro/Sfantu_Gheorghe_Tinerii_maghiari_au_protestat_impotriva_acordarii_Premiului_Pro_Urbe_reprezentantei_comunitatii_romanesti_Stela_Buda-274511
atunci cand vine vorba de acces la fonduri publice pentru programe "culturale".
Astfel, Nemes Elod a semnat, din 2005 si pana in prezent, contracte de finantare cu Primaria Sfantu Gheorghe in valoare de peste 45.000 lei. Asociatia Tinerilor Maghiari din Covasna este fara indoiala una din preferatele actualului primar UDMR din Sfantu Gheorghe, Antal Arpad (foto stanga), care a bagat in conturile ONG-ului lui Elod nu mai putin de 42.000 lei de cand a preluat conducerea primariei. Din acestia, peste 30.000 de lei au fost varsati in contul Asociatiei doar in 2009, in plina criza financiara. In 2010, pana la data la care am solicitat informatii, Asociatia Tinerilor Maghiari din Covasna incasase deja 5000 lei.
Ce face Nemes Elod cu atatia bani? Organizeaza "manifesteri culturale" dedicate exclusiv comunitatii maghiare din municipiu si din judet, printre ele o serie de manifestari dedicate cultului criminalului de razboi maghiar Wass Albert, condamnat de catre Tribunalul Cluj pentru crime de razboi.
Mai mult, Nemes Elod este foarte vocal, pe bani publici, atunci cand vine vorba de a apara "interesele" maghiarilor din Romania. El este cel care a mobilizat un grup de tineri in ianuarie anul acesta, in Sfantu Gheorghe, pentru a protesta in fata unui supermarket din Sfantu Gheorghe pe motiv ca supermarketul nu avea si angajati care sa cunoasca limba maghiara si pentru ca in magazin nu existau inscriptii bilingve.
Redau mai jos copia contractelor incheiate intre ONG-ul lui Nemes Elod si Primaria Sfantu Gheorghe.
Fonduri Asociatia Tinerilor Maghiari din Covasna
Vezi si http://www.napocanews.ro/2010/01/liderii-emi-din-sfantu-gheorghe-sponsorizati-de-statul-roman-via-udmr-si-pcm.html
http://www.jurnalulbtd.ro/articol-In-sapte-orase-din-Transilvania-Wass-Albert.-medaliat-al-Crucii-de-Fier.-omagiat.-pe-bani-publici-1-1607.html
http://youthvoice.ro/politica/direcia-judeean-pentru-tineret-covasna-tabra-iredentitilor-maghiari/
http://2009.informatia.ro/Sfantu_Gheorghe_Tinerii_maghiari_au_protestat_impotriva_acordarii_Premiului_Pro_Urbe_reprezentantei_comunitatii_romanesti_Stela_Buda-274511
http://www.realitatea.net/zeci-de-persoane-din-sfantu-gheorghe-au-cerut-introducerea-de-inscriptii-bilingve-intr-un-supermarket_697359.html
http://www.jurnalul.ro/stire-observator/universitatea-sapientia-cuibul-de-instruire-a-iredentistilor-maghiari-538641.html
http://www.evenimentul-zilei.ro/evenimentul-zilei-chipurile-romanului-ucis-in-bolivia/
http://civicmedia.ro/acm/index.php?option=com_content&task=view&id=654&Itemid=88
PS: am solicitat CJ Covasna sa imi comunice copiile contractelor de finantare intre CJ Covasna si ONG-ul lui Nemes Elod insa, deloc suprinzator, CJ Covasna refuza sa imi comunice informatiile. Se pare ca va trebui sa ma adresez instatei de judecata!
Petitie adresata Prefecturii Covasna. Drapelul Ungariei amplasat ilegal la Sfantu Gheorghe. Sa vedem ce va face prefectul ungur din Covasna!
From: Dan TanasaTo: Prefectura Covasna
Cc: tanasa dan ; Senatorul Iulian Urban
Sent: Mon, May 24, 2010 5:15:28 PM
Subject: Petitie in baza Legii nr. 233/2002 - drapel arborat ilegal
Catre,
INSTITUTIA PREFECTULUI JUDETULUI COVASNA,
In atentia Domnului Prefect Gyorgy Ervin
Sediul: Piaţa Libertatii, nr. 4, Sfantu Gheorghe, judetul Covasna
Obiect: sesizare privind incalcarea prevederilor legale cuprinse in H.G. 1157/2001 de catre Primaria si Consiliul Local al municipiului Sfantu Gheorghe, prin arborarea drapelului de stat al Republicii Ungaria cu prilejul unei sedinte a Consiliului Local Sfantu Gheorghe
Stimate domnule Prefect,
In baza articolului 51 din Constituia Romaniei si in baza Legii nr. 233/2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activitatii de solutionare a petitiilor (publicata in Monitorul Oficial nr. 296 din 30 aprilie 2002) va inaintez prezenta petitie
In fapt,
Cotidianul „Jurnalul National” a semnalat, in numarul sau din data de 24 mai 2010 in articolul intitulat „Horea, tras din nou pe roata la Sfantu Gheorghe”, faptul ca in timpul sedintei Consiliului Local Sfantu Gheorghe din data de 6 mai a.c. in incinta salii de sedinta se afla arborat drapelul de stat al Republicii Ungaria.
Conform art. 6 din H.G. 1157/2001 „pe teritoriul României drapelele altor state pot fi arborate numai împreună cu drapelul naţional al României şi numai cu prilejul vizitelor cu caracter oficial de stat, al unor festivităţi şi reuniuni internaţionale, pe clădiri oficiale şi în locuri publice stabilite de autorităţile administraţiei publice locale”.
Incalcarea acestei prevederi legale se pedepseste conform art. 24, alin. 1, punctual g “arborarea drapelului sau a fanionului altui stat, cu alte dimensiuni decât cele ale drapelului României şi cu alte ocazii sau în alte condiţii decât cele prevăzute la art. 6, 7 şi 9” cu amenda intre 2500 lei si 5000 lei.
Intrucat, conform art. 19, alin. 1, litera a din Legea nr. 340/2004 „In calitate de reprezentant al Guvernului, prefectul asigura, la nivelul judetului aplicarea si respectarea Constitutiei, a legilor, a ordonantelor si a hotararilor Guvernului, a celorlalte acte normative, precum si a ordinii publice”, va rog sa dispuneti masurile de asigurare a respectarii H.G. nr. 1157/2001, sanctionarea celor care se fac vinovati de cele sesizate prin prezenta si sa imi comunicati masurile intreprinse.
In speranta unui raspuns prompt,
Dan Tanasa
24 mai 2010
UDMR donează bani de la bugetul ţării unei asociaţii care luptă împotriva României
Aleşii locali UDMR nu cunosc criza, motiv pentru care donează fonduri de la buget Asociaţiei Tinerilor Maghiari din Covasna, preocupată, printre altele, cu manifestările dedicate criminalului de război Wass Albert. Primarul oraşului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, a donat acestei asociaţii 35.000 de lei din banii Primăriei pentru a sprijini „manifestări culturale” de genul celor amintite. O altă activitate a Asociaţiei a fost protestul în faţa unui supermarket din Sfîntu Gheorghe pentru ca magazinul să angajeze vorbitori de limbă maghiară şi să pună inscripţii în această limbă în magazin. Liderul acestei Asociaţii, Nemes Elod, este de altfel angajat al Consiliului Judeţean Covasna unde are salariu confidenţial, dar şi Coordonator al Consiliului Judeţean al Elevilor din Covasna, funcţie pe care o foloseşte pentru a recruta tineri pentru activităţile sale anti-româneşti, sponsorizate din banii statului român. Iată la ce sunt folosiţi banii bugetului pe timp de criză şi iată de ce UDMR susţine măsurile de tăiere a pensiilor şi salariilor propuse de Guvernul Boc.
luni, 24 mai 2010
În Harghita şi Covasna, românii sunt "pierderi colaterale"
Simt în fiecare zi deznădejdea. Unii se resemnează, alţii strâng din dinţi şi merg mai departe. "Aici, nu prea vin românii pe la români!" În plus, politicienii îşi amintesc rareori de existenţa lor...
Municipiul Sfântu Gheorghe se află la o "aruncătură de băţ" de Braşov. N-ai bănui că graniţa dintre judeţele Braşov şi Covasna desemnează de fapt un hotar spre o realitate dură. Aici, etnicii români şi cei maghiari trăiesc în două lumi paralele, în care copiii, cu toate că nu sunt muţi, sunt nevoiţi să se înţeleagă prin semne dacă vor să se joace împreună şi nu se resping pe motive etnice.
În Sfântu Gheorghe, populaţia de etnie maghiară este majoritară. Doar 25%, conform recensământului din 2002, sunt români. Aflaţi în minoritate, românii îşi găsesc de lucru mai degrabă în ţări precum Italia, Spania, Anglia. În România, în localităţile din judeţele Harghita şi Covasna, cunoaşterea limbii maghiare este paşaport spre o bucată de pâine. Copiii români au şcolile lor, maghiarii, de asemenea. În cele mai bune cazuri, învaţă în şcoli mixte.
Alteori, copiii românilor sunt nevoiţi să meargă la şcoală în cel mai apropiat oraş, la zeci de kilometri, uneori. La fosta Şcoală de Cooperaţie, astăzi Grupul Şcolar "Constantin Brâncuşi" din Sfântu Gheorghe, se predă în limba română. Unitatea de învăţământ şi-a păstrat profilul economic. Elevii sunt pregătiţi pentru diferite meserii: turism, contabilitate, dar şi ospătari ori bucătari. Rodica Pârvan, filolog, director al Grupului Şcolar "Constantin Brâncuşi", spune că unitatea de învăţământ are şi elevi de etnie maghiară, dar şi profesori.
"Vin şi copii de etnie maghiară care îşi dau seama că au nevoie să cunoască limba română. Dacă eşti un om normal, îţi dai seama că îţi condamni copilul să rămână aici sau să meargă în Ungaria. Poate vrea să meargă la Râmnicu-Vâlcea. Ce face acolo dacă nu ştie româneşte?", spune doamna Pârvan şi continuă, subliniind ideea: "Am elevi de etnie maghiară care nu ştiu să vorbească româneşte în clasa a IX-a. Cum s-a întâmplat, atât timp cât au avut în programă limba română? Ce au făcut dascălii lor timp de opt ani? Aceşti copii nu pot ieşi din «pătratul» ăsta, de aici... Separarea şcolilor a fost cea mai mare greşeală; se dezvoltă două lumi paralele! Natalitatea scade, copiii nu se mai întorc de pe unde au plecat, de la Iaşi, Bucureşti, Braşov. Mai vin în vizită ori îşi trag părinţii după ei. După '90 au plecat multe cadre didactice".
Rodica Pârvan a fost repartizată la Sfântu Gheorghe în urmă cu 30 de ani. "Ceea ce facem noi aici este apostolat! Dar nu simt că am rădăcini. E dureros. Asta e povestea oricărui român de aici. Nici nu eşti dorit... nu ai aderenţă. Nici prieteni nu poţi să-ţi faci. Suntem aceiaşi prieteni de mulţi ani. Din ce în ce mai puţini... E o dramă ce se întâmplă aici. O va relata oare istoria?"
Consilier local, aflată la cel de-al treilea mandat, doamna profesoară este la curent cu toate problemele urbei. Încearcă, pe cât poate, să susţină în deliberativ rezolvarea chestiunilor specifice comunităţii româneşti. Consiliul Local Sfântu Gheorghe are doar patru consilieri, reprezentanţi ai partidelor româneşti. De fiecare dată, majoritatea îşi spune cuvântul. "Pe o parte stă UDMR, pe o parte PCM, iar noi, românii, cei patru, stăm între ei! Au încercat să ne atragă de partea lor... Văd ce fonduri primesc ei, văd ce fonduri primim noi; văd cum se încurajează acţiunile lor, văd cum nu se încurajează ale noastre. E discriminare pe faţă. Ni se spune: «Aduceţi şi voi bani de la Bucureşti!». Dar acolo sunt şi banii noştri?!"
Din punct de vedere economic, zona se mişcă foarte greu. "Într-o şedinţă de Consiliu era vorba să vină un investitor din Anglia. S-au opus, de teamă că o să aducă mână de lucru românească. Mi-am făcut cruce! Au fost refuzaţi investitori italieni, chinezi, pe motiv că... dacă aduc forţă de muncă din ţară şi strică echilibrul etnic?! La şedinţele de Consiliu se vorbeşte numai în limba maghiară. Ne asigură traducerea. Acum doi ani, de 1 Decembrie au venit mai mulţi preoţi din Regat; au stat nemişcaţi, ca nişte sfincşi, nu le-a venit să creadă!... Eu susţin şi îmi asum asta: autonomia funcţionează, numai că nu-i legiferată. Şcoli au, limba o au, în cultură - am participat la «Zilele Sfântu Gheorghe», am primit o invitaţie - e numai în limba maghiară. Un etnic român nu a venit cu produse!... Dacă zici ceva, reiese că eşti extremist! Norocul nostru este că suntem aproape de Braşov. În Harghita situaţia este dramatică."
În satele în care etnicii maghiari şi cei români trăiesc laolaltă, acolo unde există şcoli, româneşti ori mixte, există un echilibru. Un echilibru fragil, dar prezent. Cum trăiesc românii în cele două judeţe? Imaginea ne-a fost creionată de dr Ioan Lăcătuşu, preşedinte al Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş: "În Covasna, zona Întorsurii Buzăului, sunt şase-şapte comune româneşti, apoi în Harghita, zona Topliţa, sunt de asemenea şase-şapte comune româneşti. Există foarte puţine localităţi care au un anumit echilibru, Covasna, Zagon, Zăbala, Araci, în care problemele se pun într-o altă lumină. Comunitatea românească are şcoală, biserică, consilieri. E o oarecare normalitate. Sunt şi sate întregi care au fost ortodoxe sau greco-catolice şi a rămas doar Biserica".
De unde pornesc problemele? "Există aceste chestiuni: concetăţenii maghiari votează etnic, şi nu politic. Avem partide pe criterii etnice şi atunci administraţia este perpetuu condusă de concetăţenii maghiari. Românii sunt împărţiţi în tot spectrul politic. În Miercurea-Ciuc nu au măcar un consilier român de mai multe legislaturi. Eu am fost consilier independent. Am fost ales de 3.000 de concetăţeni. Dar când ajungeam la vot... nimic. La nivel politic avem o problemă foarte mare. Noi avem în Harghita un deputat, Mircea Duşa, iar în Covasna pe Horia Grama. În cele două judeţe nu avem un viceprimar, un preşedinte al Consiliului Judeţean. Există această barieră de netrecut, un comportament duplicitar. La Bucureşti, toţi parlamentarii, şi cei care sunt în executiv, au un limbaj european care derutează. În zonă se comportă într-un mod intolerant şi nu fac o concesie."
Problemele reale ale comunităţii româneşti din Harghita şi Covasna se fac cu greu auzite la Bucureşti: Motivul? "Formatorii de opinie, comentatorii politici nu cunosc realităţile. Se discută despre orice, numai despre problemele românilor de aici, nu. Totuşi, sunt o sută de mii de români în judeţele acestea. Suntem pierderi colaterale. Nu reprezentăm nimic. În perioada interbelică, problematica românilor din zona aşa-zisă secuime făcea parte din categoria problemelor cu care nu se glumea. Exista percepţie asupra suferinţei de aici. Procesele acestea de descentralizare, fireşti, în toată ţara, aici capătă efecte perverse, pentru că administraţia rămâne de aceeaşi parte de 20 de ani."
Lipsa de perspectivă a românilor din cele două judeţe îi determină pe copiii acestora să nu se mai întoarcă acasă după ce îşi finalizează studiile la centrele universitate de la Cluj, Braşov, Sibiu ori Bucureşti. "Cea mai mare provocare a noastră o reprezintă această pretenţie şi această politică din judeţ, de cunoaştere a limbii maghiare. Legea Administraţiei publice locale 215/2001 spune că limba maghiară trebuie să o cunoască funcţionarii care lucrează cu publicul. S-a condiţionat însă ocuparea forţei de muncă la muncitori necalificaţi, lăcătuşi. E o mare lipsă de perspectivă a tinerilor români din zonă. Peste ceea ce se întâmplă la nivelul ţării cu lipsa de perspectivă economică, la noi se adaugă şi această problemă care a făcut să umplem lumea şi ţara de copii performanţi. Noi nu avem elite, nu avem tineri, toţi au împânzit lumea. Există, de asemenea, o problemă a diferenţei de finanţare a proiectelor culturale şi a presei în limba română. Statul român nu are o emisiune în limba maghiară din perpectiva mesajului românesc. Nu se promovează în nici un fel cultura română. Cel mai mare pericol pentru societatea civilă românească şi viaţa comunitară este lipsa semnalelor de încurajare faţă de modul în care ar trebui să fim sprijiniţi pentru păstrarea identităţii, nu împotriva maghiarilor, ci pentru stăvilirea proiectelor separatiste şi pentru asigurarea unui cadru a unei societăţi multietnice şi multiculturale. Tot mai mulţi români pun sub semnul întrebării viitorul românităţii de aici, din zonă. Eu fac parte dintre aceia care nu se împacă cu ideea învinsului. Avem biserica, o revigorare a credinţei, a românismului."
Nu vine nimeni să le dea în cap românilor, dar "în Covasna şi Harghita sunt în suferinţă limba română, simbolurile româneşti, cultura românească", spune dr. Lăcătuşu.
"Este un plan în ceea ce priveşte stăpânirea simbolică a locului - de la porţile secuieşti până la scrierea runică - spaţiul să fie al concetăţenilor maghiari şi numai al lor. Autonomia aceasta înseamnă pentru concetăţenii români probleme extraordinare. Noi nu suntem minoritate etnică, doar o formă de minoritate regională. Toate pornesc de la modul cum gestionează politic cei de sus, apoi lipsa solidarităţii.
Mă suna un mare român din America şi mă întreba ce se întâmplă aici. Dar cel de la Braşov... nu m-a întrebat niciodată.
Dacă te implici în prima linie pentru păstrarea identităţii, cum ai avut îndrăzneala să faci ceva în sensul ăsta, pentru lucruri pentru care în ţară eşti premiat, aici eşti băgat în gura presei, ca antimaghiar, pentru o bună parte din acţiunile noastre curate, româneşti".
duminică, 23 mai 2010
www.jurnalul.ro: Horea, tras din nou pe roată la Sfântu Gheorghe
Deşi nu era vreo vizită oficială, în sala de consiliu era prezent şi drapelul Republicii Ungare
"Vă place, nu vă place, 75% dintre locuitori vorbesc limba maghiară!", spune primarul din Sfântu Gheorghe, Antal Árpád András.
de Carmen Anghel
Luminita Ciobanu
România. Judeţul Covasna. Municipiul Sfântu Gheorghe. 6 mai a.c. Dezbatere publică la Primărie. Tema: schimbarea denumirilor unor străzi, pentru a se înlătura "rămăşiţele" comuniste.
În sala de şedinţe a Consiliului Local aveam să asistăm la dezbatere: analiza unor probleme de interes local, îmbinată cu persiflări la adresa minorităţii de pe plan local: românii. Numeroase intervenţii în limba maghiară, traduse, pe scurt, de primarul Antal Árpád András, şi, la fel de evaziv, de un salariat al Primăriei.
Nimic ieşit din comun ar spune unii. Cum în Legea administraţiei publice locale 215/2001, republicată şi completată se precizează la art. 42 alin. 2 că "în consiliile locale în care consilierii locali aparţinând unei minorităţi naţionale reprezintă cel puţin o cincime din numărul total, la şedintele de consiliu se poate folosi şi limba maternă", probabil, din obişnuinţă, şi dezbaterea publică a fost supusă aceloraşi prevederi. Totuşi, acelaşi act normativ spune că "în aceste cazuri se va asigura, prin grija primarului, traducerea în limba română".
Am studiat lista străzilor propuse la rebotezare. Am aflat că vor fi înlocuite 34 de denumiri de străzi, în timp ce alte nouă artere de circulaţie urmează a-şi primi "botezul", fiind nou-înfiinţate.
Consiliul Local al municipiului Sfântu Gheorghe are 21 de consilieri. Românii, şi în consiliu, ca şi în oraş şi în zonă, sunt puţini. Conform situaţiei expuse pe pagina de web a Primăriei, trei aleşi locali sunt reprezentanţi ai Alianţei Românilor, iar unul este independent.
Reprezentanţii comunităţii româneşti s-au opus schimbării denumirilor atâtor străzi, subliniind că "generează cheltuieli inutile pe timp de criză". Şi, dincolo de înlocuirea denumirilor "învechite", comunitatea românească, prin vocea dr Ioan Lăcătuşu, preşedintele Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, i-a rugat pe aleşii locali să reflecteze asupra propunerilor, că nu e bine să "sfidăm personalităţile-simbol ale spiritualităţii româneşti, cum este cazul Străzii Horea, Cloşca şi Crişan".
"Am rămas surprins când am văzut astăzi, la agenţiile de presă, că Horea Cloşca şi Crişan nu ar avea nici o legătură cu istoria acestei zone. Asta îmi aminteşte de dezbaterile în care s-a propus ca Şcoala de Cooperaţie să poarte numele «Constantin BrâncuşI». S-a spus că Brâncuşi nu a avut contact cu zona, deşi era cunoscut în toată lumea. S-a spus că nu plătesc cetăţenii! Plătim cu toţii. (...) Considerăm că sunt cu totul altele priorităţile oraşului. Una dintre acestea este reabilitarea Pieţei Mihai Viteazul, din centrul municipiului, care a ajuns ruşinea întregii comunităţi", a subliniat dr Ioan Lăcătuşu.
Edilul răspunde: "Când cineva îşi schimbă buletinul sau cartea de identitate plăteşte o taxă pentru Primărie, iar această taxă nu va fi plătită. (...) Eu cred că ceea ce facem noi este un lucru bun, este important pentru identitatea acestui oraş şi nu cred că jignim pe cineva prin deciziile pe care le-am luat! În ceea ce priveşte Piaţa Mihai Viteazul, am spus în urmă cu un an şi jumătate-doi, că nu vreau nici să etnicizez,nici să politizez Piaţa Mihai Viteazul. Am făcut o serie de demersuri şi a făcut în primul rând UDMR-ul, trebuie să subliniez acest lucru. Am făcut proiect, am câştigat bani, o să reparăm Piaţa Mihai Viteazul. Îmi pare rău că partidele româneşti, aşa cum nu au făcut în ultimii 20 de ani, nu fac nimic pentru Piaţa Mihai Viteazul din Sfântu Gheorghe, în afară de declaraţii, când vine cineva din Bucureşti şi spun că nu le place Piaţa Mihai Viteazul. (...) Haideţi, să nu ne ascundem după degete! (...) Există o realitate în Sfântu Gheorghe. O realitate istorică şi o realitate a prezentului. 75% dintre locuitorii oraşului sunt de etnie maghiară! Acest lucru trebuie să se regăsească şi în denumirea străzilor. (...) Cred că este un lucru corect, şi cred că ar fi un lucru cinstit dacă şi românii, în loc să aţâţe aceste relaţii dintre români şi maghiari, ar accepta ca pe un semn de normalitate acest lucru. Aşa cum pe perioada comunistă n-am avut voie nici să spunem Sfântu Gheorghe în limba maghiară şi s-au dat denumirile care s-au dat pentru străzi, cred că este un lucru corect să mergem înainte, să privim spre viitor şis să se regăsească această identitate a oraşului, această identitate multiculturală, dar să existe un echilibru care să fie către normalitatea şi realitatea acestei zone. Pentru că ne place sau nu ne place, vă place sau nu vă place, trei sferturi dintre locuitorii acestui oraş vorbesc limba maghiară şi eu cred că este normal ca acest lucru să se regăsească şi pentru denumirea străzilor în acest frumos municipiu".
Schimbul de păreri s-a înteţit. Comentarii vehemente de ambele părţi. În timp ce dr Ioan Lăcătuşu prezintă documente conform cărora Strada Horea, Cloşca şi Crişan există în Sfântu Gheorghe din 1920, edilul spune că argumentul schimbării ţine "în primul rând de tradiţiile locului şi istoric". Discuţiile furtunoase s-au intensificat atât prin intervenţia consilierilor locali, cât şi a celor care, poate, din curiozitate sau nu, au participat la dezbaterea publică. Ironiile la adresa românilor n-au contenit.
● Prof. Rodica Pârvan, consilier local, a atras atenţia, în calitate de filolog că unele străzi poartă denumiri poetice, nicidecum comuniste: "N-am înţeles, în calitate de filolog, ce sunt, de ce denumirile Viitorului, Făcliei, Înfrăţirii sunt comuniste? Făclie înseamnă lumină, viitor avem toţi. Făclie e un termen poetic dacă vreţi. (...) Haideţi să ne gândim, domnule primar, ce s-ar întâmpla dacă strada s-ar fi numit «Attila» să schimbăm şi noi denumirea în «Horea Cloşca şi Crişan»?".
●Antal Árpád András: "Dar s-a schimbat. A fost «Attila» şi a fost schimbată în «Horea, Cloşca şi Crişan»".
● Prof. Rodica Pârvan: "Nu fac istorie acum, dar avem şi noi câteva simboluri. Ştiţi foarte bine cine au fost Horea, Cloşca şi Crişan. Ştiţi povestea cu roata... ." "Sunt poveşti...", se aude din sală.
Ce legătură au avut Horea, Cloşca şi Crişan cu Sfântu Gheorghe? Se întreabă mulţi dintre etnicii maghiari şi găsesc imediat răspunsul: nici una. Concluziile istoricilor? Manual de istorie pentru clasa a IX-a, din 1996: "Prin cauze, pregătire, program şi semnificaţie, ea (răscoala n.n) a depăşit însă cadrul unei simple răscoale ţărăneşti medievale. Au participat la luptă iobagi români, maghiari, saşi de pe domeniile nobililor şi statului, din minele din Munţii Apuseni şi ocnele din Maramureş, meşteşugari, preoţi". Aceleaşi precizări le regăsim şi în volumul "Răscoala lui Horia 1784-1785" publicat în 1935 de Octavian Beu.
Primarul a dat cuvântul unui preot maghiar care s-a adresat în limba maternă, apoi a tradus (povestit) cuvântarea: "(...) Este pentru prima dată când participă la o dezbatere publică şi a aflat că este o problemă în ceea ce priveşte schimbarea străzii Horea, Cloşca şi Crişan în Attila. Nu doreşte o abordare istorică, dar îl întreabă pe colegul preot câţi copii au fost botezaţi Horea Cloşca şi Crişan, că dânsul a botezat foarte mulţi Attila?!" După un schimb de replici în limba maghiară, înţelese doar de cunoscători, discuţiile degenereză. Intervenţia unui cetăţean din Târgu-Mureş aţâţă spiritele. Angajatul Primăriei redă: "Dânsul crede că istoria, pe timpul comunismului, în limba română, s-a predat greşit. Dânsul a învăţat istoria în limba maghiară şi crede că ceea ce s-a întâmplat la Trianon... nu întâmplător a făcut comparaţia cu cucul care ajunge în cuibul altor păsări şi trebuie să se înţeleagă situaţia acutuală în care..." Cetăţeanul îşi continuă expunerea în limba maghiară, şi, după vreo câteva minute de discurs, avem traducerea: "Dânsul crede că nu este nici o legătură cu Mihai Viteazul aici şi are şi o propunere: o piaţă fără statuie". Agitaţie mare în sală, râsete... Discuţiile contradictorii sunt departe de a se fi încheiat, şi... s-au îndreptat spre Bucureşti. Primarul: "Eu cred că nu este cinstit să vorbim despre ce cheltuieli sunt vizavi de o măsură care ţine de identitatea unui oraş. Acest oraş are o identitate. Nu trebuie să vorbim despre trecut, dar sunt câteva realităţi. Anul trecut a fost sărbătorirea a 500 de ani de la stema, ştampila oraşului. Anul viitor vor fi 550 de ani de când Sfântu Gheorghe este oraş. Ciobanul Bucur, la Bucureşti, cam atunci şi-a băgat băţul, când Sfântu Gheorghe era deja oraş. În 2012, Sfântu Gheorghe va avea 680 de ani. Haideţi să muncim şi în prezent ca acest oraş să aibă o identitate. Există nişte realităţi ale prezentului, o realitate multiculturală, în care trebuie să ne respectăm. Cuvântul de bază este respectul".
Concluziile dezbaterii publice au fost enunţate de edilul municipiului: "Vă mulţumesc că aţi venit. Noi mergem înainte, o să adoptăm această hotărâre a Consiliului Local". Comentariile sunt de prisos.
Sursa: http://www.jurnalul.ro/stire-special/horea-tras-din-nou-pe-roata-la-sfantu-gheorghe-544541.html
vineri, 21 mai 2010
Se reiau lucrările la Prima Şcoală Românească din Sfântu-Gheorghe
Lucrările de reconstrucție a clădirii Primei Şcoli Românești din Sfântu-Gheorghe se reiau de marți, după ce pe durata iernii fuseseră oprite din cauza frigului, iar apoi din lipsa finanțării.Potrivit reprezentantului firmei executante, Aurel Dragomir, clădirea veche este aproape gata și din suma de 100.000 de lei cât au primit pentru continuarea lucrărilor vor realiza tencuielile interioare și exterioare, podelele și altele, urmând ca ulterior să facă demersuri pentru a mai obține 150.000 de lei pentru construirea anexei aferente
Clădirea primei școli românești – aflată în patrimoniul MNCR – a fost ocupată timp de câțiva ani de romi, fiind redată Muzeului abia în vara anului 2006, după ce Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei a construit în doar 7 zile o casă pentru cele două familii de romi care stăteau aici.
Atestată documentar în anul 1799, Prima Şcoală Românească din Sfântu-Gheorghe a fost identificată pe baza izvoarelor documentare din fondul arhivistic Trei Scaune de la Direcția județeană a Arhivelor Naționale din județ şi a unor documente păstrate în arhivele bisericilor. Istoria acestei şcoli este strâns legată de istoria bisericii româneşti din zonă, întrucât a luat ființă sub aripa acesteia. De altfel, primii învățători au fost în mare parte preoți.
Înainte de finalizarea clădirii, cursurile şcolare se țineau în casa grănicerului secui Dants Ioan, iar potrivit documentelor „Şcoala Confesională Ortodoxă din Sfântu-Gheorghe era frecventată alături de ortodocşi şi de reformați sau romano-catolici“, fiind considerată o şcoală bună.
Şcoala confesională ortodoxă a funcționat până în anul 1873, când a fost închisă, iar din anul următor elevii români de origine ortodoxă au frecventat şcolile comunale de stat în limba maghiară. În perioada 1930-1940, prin decizia Primăriei Sfântu Gheorghe, „terenul din fața bisericii şi şcolii confesionale a fost amenajat ca parc“, iar clădirea şcolii locuită de diferiți chiriaşi. Ulterior, din 1960, în localul fostei şcoli confesionale ortodoxe a funcționat şcoala pentru romi, în 1966 imobilul a fost întabulat în favoarea Statului Român, în administrarea operativă a Întreprinderii de Gospodărire Orăşenească Sfântu Gheorghe şi închiriată la două familii din zonă, mutate acum câțiva ani în casa construită de Episcopie.
Adjunctul IJP Brașov, comisarul șef Ioan Aron, îl înlocuiește pe comisarul șef al IJP Covasna Corneliu Câmpeanu, pensionat
Adjunctul Inspectoratului Județean de Poliție Brașov (IJP), comisarul șef Ioan Aron, a devenit de ieri noul inspector șef al IJP Covasna, învestirea având loc în prezența inspectorului general al Poliției Române, chestorul principal Petre Tobă.Numirea a avut loc în contextul pensionării comisarului șef Corneliu Câmpeanu și are titlu de interimat, până la organizarea unui concurs pentru ocuparea acestei poziții de către un titular.
„Am făcut această propunere și pentru că dl Aron este un ofițer cu o experiență bogată, este recunoscut profesionalismul dovedit până acum, este și din județ limitrof, cunoaște particularitățile și specificul acestei zone și nu în ultimul rând pentru că dânsul coordonează ordinea și siguranța publică la nivelul IJP Brașov, iar creșterea gradului de siguranță al cetățeanului reprezintă o prioritate a Poliției Române, o componentă importantă fiind ordinea și siguranța publică”, a declarat chestorul principal Petre Tobă.
Câmpeanu, lăudat de Şeful IGPR
Acesta a apreciat ca foarte bună activitatea fostului comisar șef Câmpeanu și a subliniat că el a reușit să păstreze criminalitatea din județ sub media națională și să creeze o echipă managerială eficientă, reușind totodată o bună colaborare cu autoritățile locale.
Întrebat de ce nu a fost luat în considerare un șef din cadrul IJP Covasna sau din județ, șeful Poliției Române a spus că au fost luate în considerare experiența și profesionalismul noului comisar șef.
„I-am cerut d-lui Aron ca pe această perioadă de interimat să ia toate măsurile și liniștea publică, siguranța cetățeanului să fie păstrate la aceleași standarde după părerea mea extrem de ridicate, iar din punctul de vedere al IGPR voi face toate demersurile ca funcția de inspector șef să fie scoasă cât mai curând la concurs”, a mai spus Tobă, cu mențiunea că toți cei care doresc și îndeplinesc condițiile, sunt așteptați să participe la concurs. Acesta ar putea avea loc în aproximativ două săptămâni.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
