Democrația rusească: de la „Transnistria” la „Ucraina de est”
Democrația rusească: de la „Transnistria” la „Ucraina de est”
Democrația rusească: de la „Transnistria” la „Ucraina liberă” (de est)
Unii susțineau că Rusia nu va îndrăzni să atace Ucraina având în vedere forța și mărimea armatei ucrainene
…!?
Păi nu „a atacat”, ci a intervenit pentru „normalizarea situației” și
pentru „apărarea cetățenilor ruși”… Mai mult, „a fost solicitată
întervenția de către Ianukovici, președintele în funcție”. În acest
dialog al surzilor, „atac” vs. „intervenție pentru normalizarea
situației”, nu prevalează forța dreptului, ci dreptul forței. Și Rusia,
și Occidentul folosesc când forța dreptului, când dreptul forței în
funcție de interese… Nu vă imaginați că Rusia va accepta să i se pună în
coaste UE și NATO. Dacă ucrainenii
doresc să meargă în Uniunea Europeană vor fi forțați să lase Rusiei o parte din teritoriu și
populație
, nu pentru a fi acel teritoriu alipit la Rusia neapărat, ci pentru a deveni o zonă tampon.
Separatismul susținut de Ucraina, separatism împotriva Ucrainei
Timp de mai bine de 20 de ani separatismul transnistrean gândit și
controlat de Rusia a fost sprijinit semnificativ de Ucraina. Din cauza
Ucrainei „statul” separatist transnistrean încă există. Dacă Ucraina
respecta integritatea teritorială a Republicii Moldova, în câteva luni
(maxim câțiva ani), separatiștii transnistreni, izolați teritorial de RM
și de o Ucraina sinceră se sufocau economic și militar. Însă Ucraina a
ales să sprijine separatismul promovat de Rusia în zona transnistreană…
Acum rușii le mulțumesc cu separatism în Crimeea (și posibil în alte
teritorii din sud și est)… Ucraina care va rezulta în urma acestor
încleștări geopolitice va trebui să învețe să respecte mai mult vecinii
și să fie mai sinceră. Nu poți să spui că ești altceva decât Rusia (că
ești Ucraina) câtă vreme duci o politică sovietică…
Avansul forțelor rusești pe teritoriul ucrainean
Observăm că Ucraina nu are forța și organizarea militară să oprească
desfășurarea și acțiunea ostilă a unor forțe străine în unele zone ale
propriului teritoriu… Rusia controlează Crimeea aproape în integralitate
și există deja provocări în alte orașe din sud și est.
Având în vedere că ei au tot clamat că intervin pentru „normalizarea
situației” și pentru „apărarea cetățenilor ruși” este puțin probabil ca
forțele rusești să dorească o încleștare puternică cu cele ucrainene.
Rusia va avansa în teritoriul ucrainean atât de mult cât va fi posibil,
adică până când va întâlni o ripostă serioasă. Acolo se va opri.
Teritoriul „ocupat”, în mod normal (conform uzanțelor geo-strategice
rusești post-sovietice), nu va fi anexat la Rusia, ci va fi pentru ei
așa-zisa „Ucraină liberă” adică o nouă Transnistrie, având rolul să țină
în loc Ucraina vestică zisă și „democratică”… Recent, pentru Bloomberg,
premierul Republicii Moldova, Iurie Leancă, declara că speră „că ceea
ce se întâmplă acum în Crimeea nu va deveni următorul conflict
transnistrean înghețat“.
Riposta forțelor ucraineene
Riposta forțelor ucraineene întârzie să apară. Nici un convoi militar
rusesc nu este oprit/blocat (ca să nu vorbim de dezarmat cu forța).
Până unde vor înainta rușii? Va accepta Kievul ca rușii să urce spre
Odesa sau Harkov? Kievul, atât politic, cât și militar pare să fie
într-o ceață totală. În situația în care rușii vor continua să înainteze
în teritoriul ucrainean în afara Crimeei, Ucraina va solicita probabil
sprijin militar extern.
Intervenție militară suport
Nimeni nu are interesul să intre într-un conflict militar cu Rusia
(cum nici Rusia nu ar dori să intre în conflict militar cu SUA sau chiar
cu un stat NATO). Dacă vor interveni cei din NATO (deși puțin
probabil), o vor face doar pentru a furniza tehnică militară Ucrainei și
pentru a susține din spate forțele ucrainene (a securiza zona
controlată de ucraineni).
Sancțiuni comerciale
Statele din vestul Europei au relații comerciale importante cu Rusia
și în situația problemelor economico-financiare din Europa nimeni nu are
interesul să-și anuleze singuri contractele. Mai mult, multe economii
vest europene depind de contractele bune la gazul rusesc, nu vă
imaginați că vor renunța la ele, nu? Sigur că SUA nu este dependentă de
gazul rusesc și nici nu au centre financiare care plutesc pe banii
oligarhilor ruși… Europa de vest este în altă situație și nu are nici un
interes să intre într-o blocadă economică cu Rusia… Cu cât mai multe
sancțiuni economice acum, cu atât mai greu va fi să îți renegociezi
ulterior cu rușii contractele energetice.
Scenarii
Rusia avea pregătit demult acest scenariu. Miliţiile „cazace” care au
avut rolul de demarare a revoltelor publice împotriva noilor autorități
de la Kiev se pregătesc pentru astfel de situații de foarte mult timp.
Autoritățile de la Chișinău au demascat astfel de persoane în Republica
Moldova în preajma așa-zisului referendum organizat de UTA Găgăuzia…
Milițiile „cazace” există și acționează la comanda Rusiei acolo unde
este nevoie de o mână hard a Kremlinului.
Ucraina nu este în postura unei țări care să convingă că dorește un
parcurs de integrare europeană. Dacă atunci când a stabilit ca obiectiv
integrarea europeană, România a avut un parcurs bun de diminuare a
corupției, implementare a aquis-ului comunitar și creștere economică,
apreciate pentru un stat candidat, în Ucraina toate reformele mult
trâmbițate din ultimii 10 ani nu au adus nici un progres relevant, motiv
pentru care toate alegerile parlamentare din această perioadă au avut
potențialul de se transforma în revolte publice. Tocmai de aceea, o
regiune secesionistă care să țină în loc Ucraina ar putea să-i
compromită pe perioadă îndelungată perspectivele europene. Ceea ce este
chiar scopul Rusiei!
A. Un nou stat (Crimeea sau o zonă mai mare), cu păstrarea accesului la Marea Neagră a ucrainenilor (prin
Odesa). În acest caz, vom asista probabil la un teritoriu ucrainean
divizat, cu o Ucraină vestică cu suportul și securitatea militară
asigurată de NATO și Ucraina estică (sau sud-estică) sub controlul
militar și politic al Rusiei.
B. Un nou stat care leagă zona transnistreană de Crimeea și poate și regiuni din est. O astfel de variantă
ar elimina Ucraina de la Marea Neagră
și pecetlui soarta zonei transnistrene. Din punctul de vedere al
Ucrainei, eliminarea accesului la Marea Neagră ar bloca dezvoltarea
economică mărind dependența de Rusia. Într-o astfel de situație,
Republica Moldova va analiza serios și perspectiva renunțării la zona
transnistreană pentru a putea înainta spre Europa. La Chișinău, acum
nici un politician nu are curajul să promoveze ideea desprinderii de
zona transnistreană pentru că va pierde voturi…. Dacă se va ajunge
acolo, întrebarea este cum se va separa fără conflict zona
transnistreană având în vedere că separatiștii controlează și orașul
Tighina de pe malul drept al Nistrului… O altă întrebare este, dacă
Rusia ajunge prin Ucraina la zona transnistreană, va prelua și Bugeacul?
Cătălin Cornea
Sursa:
http://www.condei.ro/democratia-ruseasca-de-la-transnistria-la-ucraina-libera-de-est/
În 2013 producția modială de vehicule s-a ridicat la 87,2 milioane de
unități la nivel global, cu 3,6% mai multe decât în 2012, potrivit
primelor cifre bazate pe informațiile locale și colectate de Organizația
Internațională a Constructorilor de Autovehicule, informează
http://autoindustry.ro. România se află pe locul 26 în lume.
