DOCUMENT. Visul autonomiei maghiare alimentat cu fonduri publice. La Sfantu Gheorghe, ceardasul secuiesc finantat anual cu sute de mii de euro!

Sub pretextul programelor culturale, 1,7 milioane de euro din fonduri publice, doar pentru un ansamblu de dansuri

Uniunea Democrata Maghiara din Romania (UDMR) este singura formatiune politica din Romania care este finantata anual, cu sute de mii de euro, atat in baza Legii nr. 43/2003 a finantarii activitatii partidelor politice cat si ca ONG reprezentativ al comunitatii maghiare din Romania. La aceste fonduri se mai adauga alte cateva milioane de euro din bugetele locale ale consiliilor judetene si ale primariilor din Covasna, Harghita si Mures, controlate de catre UDMR sau Partidul Civic Maghiar, indreptate discretionar catre organizatiile civice maghiare care alimenteaza in permanenta visul autonomiei teritoriale pe criterii etnice si al Ungariei Mari.

Acesta este si cazul Ansamblului de Dansuri "Haromszek - Trei Scaune" (Trei Scaune este denumirea judetului Covasna din timpul Imperiului Austro-Ungar!), cu sediul in Sfantu Gheorghe, judetul Covasna, un ansamblu popular "populat" exclusiv de catre maghiari si care promoveaza exclusiv portul popular maghiar si traditiile maghiarilor din zona.
In perioada anilor 2000-2009, programele culturale al Ansamblului de Dansuri "Haromszek - Trei Scaune", care au promovat exclusiv cultura maghiarilor din zona, au fost finantate de catre Consiliul Local Sfantu Gheorghe cu peste 7,2 milioane lei (aproximativ 1,7 milioane euro). In 2009, in plina criza economica, inainte ca ansamblul sa treaca in subordinea Consiliului Judetean Covasna, prin Hotararea Consiliului Local Sfantu Gheorghe nr. 58/2009, Primaria Sfantu Gheorghe varsase deja 690.000 de lei (peste 164.000 euro) in conturile ansamblul de dansuri populare maghiare. Iar acesta este un simplu exemplu care ilustreaza cat se "asuprita" si "lipsita de drepturi" este comunitatea maghiara din Romania.
Fonduri Ansamblul de Dansuri Trei Scaune

De amintit faptul ca programele culturale ale romanilor din Covasna sunt finantate cu cateva mii de lei in fiecare an de catre Primaria si Consiliul Local Sfantu Gheorghe sau Consiliul Judetean Covasna si ca Primaria Sfantu Gheorghe nu a finantat niciodata, dupa cunostinta mea, vreun ansamblu folcloric de genul celui maghiar.

Sursa: Dan Tanasa blog

Criminal de război maghiar, omagiat din bani publici

Edilul din Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, e acuzat de vicepreşedintele PC, Bogdan Diaconu, că susţine din bani publici activitatea unei asociaţii care organizează acţiuni antiromâneşti.

“Aleşii locali UDMR nu cunosc criza, motiv pentru care donează fonduri de la buget Asociaţiei Tinerilor Maghiari din Covasna, preocupată, printre altele, cu manifestările dedicate criminalului de război Albert Wass. Primarul oraşului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, a donat acestei asociaţii 35.000 de lei din banii publici pentru a sprijini «manifestări culturale» de genul celor amintite”, dezvăluie, pe blogul său, vicepreşedintele conservator.

UDMR acţionează contra românilor

Diaconu adaugă că respectiva asociaţie s-a făcut remarcată printr-o serie de manifestări antiromâneşti, fiind condusă de un angajat al Consiliului Judeţean Covasna. “Nemes Elod, sub tutela şefilor săi din consiliul judeţean, se foloseşte de funcţia sa şi recrutează tineri pentru activităţile sale iredentiste, multe dintre ele sponsorizate din banii contribuabililor. E unul din zecile de exemple în care se observă cum sub guvernarea lui Emil Boc şi a PD-L, aliaţii lor din UDMR şi Partidul Civic Maghiar acţionează împotriva românilor şi a suveranităţii noastre naţionale”, afirmă Diaconu.

Cine a fost Albert Wass

Conte de Czege şi Szentegyed, Albert Wass, s-a născut în 1908, în localitatea Răscruci, judeţul Cluj. În perioada ocupării Transilvaniei de Nord de către trupele horthyste, ca urmare a Dictatului de la Viena (1940), prin scrierile sale naţionaliste a exacerbat relaţiile dintre maghiari şi români.

În mai 1946, Albert Wass a fost condamnat la moarte în lipsa de Tribunalul Cluj, fiind găsit responsabil pentru evenimentele din toamna anului 1940, de la Mureşenii de Câmpie, când soldaţii ungari au ucis 11 civili români. După al Doilea Război Mondial, Wass a emigrat în SUA, unde şia continuat activitatea literară. În februarie 1998, la 90 de ani, Wass s-a sinucis în locuinţa sa din Florida.

Sursa: http://www.libertatea.ro/stire/criminal-de-razboi-maghiar-omagiat-din-bani-publici-289564.html

Maghiarii din Sf. Gheorghe, încurajati de primar să obtina si cetatenia ungara

Primarul municipiului Sfantu-Gheorghe, Antal Arpad, ii incurajeaza pe maghiari sa obtina cetatenia ungara.

Primarul a facut un apel la intelectualii si politicienii maghiari sa le transmita maghiarilor faptul ca cetatenia ungara este un lucru pozitiv si sa nu le fie teama sa o solicite.

“Trebuie sa fim noi primii care cerem aceasta cetatenie, si trebuie sa le spunem foarte clar oamenilor ca nu au de ce sa se teama in a cere si primi cetatenia ungara”, a declarat, joi, in cadrul unei conferinte de presa, primarul Antal Arpad.

Edilul a facut referire si la situatia din Slovacia, pe care o califica drept “o aberatie”. In opinia lui Antal, ceea ce face Guvernul de acolo este impotriva propriului popor, pentru ca sunt mult mai multi slovaci care au dubla cetatenie decat sunt maghiari in total in Slovacia.

“Deci daca Guvernul doreste sa piarda un milion de oameni ca si cetateni slovaci, nu vad nicio problema, vor fi totusi cetateni europeni, pentru ca sunt multi slovaci care au cetatenie ceha, austriaca, canadiana, si altele, deci e un nonsens”, a spus el.

Primarul din Sfantu-Gheorghe a salutat initiativa Guvernului ungar de a acorda maghiarilor de peste hotare cetatenia ungara si a spus ca el insusi va solicita acest lucru.

Primarul a explicat ca pentru maghiarii din Transilvania dubla cetatenie este, in primul rand, simbolica, totodata fiind si importanta, deoarece, prin aceasta decizie, Guvernul ungar nu numai ca se simte responsabil, ci si actioneaza in favoarea maghiarilor de peste hotare.

De asemenea, din punct de vedere pragmatic, dubla cetatenie ar insemna si faptul ca se va putea calatori fara viza in tari unde Ungariei nu i se cere acest lucru. Parlamentul Ungariei a votat saptamana aceasta legea care le da posibilitatea maghiarilor de peste granite sa obtina cetatenia ungara.

Napocanews

DOCUMENT. Sedinta de Consiliul Local la Sfantu Gheorghe. Azi, ungurii pregatesc omorarea lui Horea, Closca si Crisan!

Consiliul Local Sfantu Gheorghe, controlat de UDMR si PCM, in frunte cu primarul UDMR Antal Arpad, este convocat azi pentru ora 14 in sedinta ordinara pentru a adopta, printre altele, modificarea unei portiuni din bulevardul 1 Decembrie 1918 si modificarea altor denumiri de strazi dupa cum a semnalat Jurnalul National si subsemnatul aici. Actiunea de modificare (in fapt maghiarizare!) a strazilor este una nu doar paguboasa (vor fi afectati 9000 de cetateni care vor trebui sa isi schimbe documentele!) dar si provocatoare la adresa comunitatii romanilor din oras, inscriindu-se perfect in lungul sir al actiunilor comunitatii maghiare din Romania indreptate impotriva romanilor si a Romaniei.

2010 05 26 Convocator CL Sfantu Gheorghe

Vezi si http://www.libertatea.ro/stire/criminal-de-razboi-maghiar-omagiat-din-bani-publici-289564.html

Sursa: Dan Tanasa http://tanasadan.blogspot.com/2010/05/document-sedinta-de-consiliul-local-la.html

Petitie adresata Prefecturii Covasna. Drapelul Ungariei amplasat ilegal la Sfantu Gheorghe. Sa vedem ce va face prefectul ungur din Covasna!

From: Dan Tanasa
To: Prefectura Covasna
Cc: tanasa dan ; Senatorul Iulian Urban
Sent: Mon, May 24, 2010 5:15:28 PM
Subject: Petitie in baza Legii nr. 233/2002 - drapel arborat ilegal

Catre,
INSTITUTIA PREFECTULUI JUDETULUI COVASNA,
In atentia Domnului Prefect Gyorgy Ervin
Sediul: Piaţa Libertatii, nr. 4, Sfantu Gheorghe, judetul Covasna

Obiect: sesizare privind incalcarea prevederilor legale cuprinse in H.G. 1157/2001 de catre Primaria si Consiliul Local al municipiului Sfantu Gheorghe, prin arborarea drapelului de stat al Republicii Ungaria cu prilejul unei sedinte a Consiliului Local Sfantu Gheorghe

Stimate domnule Prefect,

In baza articolului 51 din Constituia Romaniei si in baza Legii nr. 233/2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activitatii de solutionare a petitiilor (publicata in Monitorul Oficial nr. 296 din 30 aprilie 2002) va inaintez prezenta petitie

In fapt,

Cotidianul „Jurnalul National” a semnalat, in numarul sau din data de 24 mai 2010 in articolul intitulat „Horea, tras din nou pe roata la Sfantu Gheorghe”, faptul ca in timpul sedintei Consiliului Local Sfantu Gheorghe din data de 6 mai a.c. in incinta salii de sedinta se afla arborat drapelul de stat al Republicii Ungaria.
Conform art. 6 din H.G. 1157/2001 „pe teritoriul României drapelele altor state pot fi arborate numai împreună cu drapelul naţional al României şi numai cu prilejul vizitelor cu caracter oficial de stat, al unor festivităţi şi reuniuni internaţionale, pe clădiri oficiale şi în locuri publice stabilite de autorităţile administraţiei publice locale”.
Incalcarea acestei prevederi legale se pedepseste conform art. 24, alin. 1, punctual g “arborarea drapelului sau a fanionului altui stat, cu alte dimensiuni decât cele ale drapelului României şi cu alte ocazii sau în alte condiţii decât cele prevăzute la art. 6, 7 şi 9” cu amenda intre 2500 lei si 5000 lei.

Intrucat, conform art. 19, alin. 1, litera a din Legea nr. 340/2004 „In calitate de reprezentant al Guvernului, prefectul asigura, la nivelul judetului aplicarea si respectarea Constitutiei, a legilor, a ordonantelor si a hotararilor Guvernului, a celorlalte acte normative, precum si a ordinii publice”, va rog sa dispuneti masurile de asigurare a respectarii H.G. nr. 1157/2001, sanctionarea celor care se fac vinovati de cele sesizate prin prezenta si sa imi comunicati masurile intreprinse.

In speranta unui raspuns prompt,

Dan Tanasa

24 mai 2010

UDMR donează bani de la bugetul ţării unei asociaţii care luptă împotriva României

Aleşii locali UDMR nu cunosc criza, motiv pentru care donează fonduri de la buget Asociaţiei Tinerilor Maghiari din Covasna, preocupată, printre altele, cu manifestările dedicate criminalului de război Wass Albert. Primarul oraşului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, a donat acestei asociaţii 35.000 de lei din banii Primăriei pentru a sprijini „manifestări culturale” de genul celor amintite. O altă activitate a Asociaţiei a fost protestul în faţa unui supermarket din Sfîntu Gheorghe pentru ca magazinul să angajeze vorbitori de limbă maghiară şi să pună inscripţii în această limbă în magazin. Liderul acestei Asociaţii, Nemes Elod, este de altfel angajat al Consiliului Judeţean Covasna unde are salariu confidenţial, dar şi Coordonator al Consiliului Judeţean al Elevilor din Covasna, funcţie pe care o foloseşte pentru a recruta tineri pentru activităţile sale anti-româneşti, sponsorizate din banii statului român. Iată la ce sunt folosiţi banii bugetului pe timp de criză şi iată de ce UDMR susţine măsurile de tăiere a pensiilor şi salariilor propuse de Guvernul Boc.
Sursa: Bogdan DIACONU http://bogdandiaconu.blogspot.com/2010/05/udmr-doneaza-bani-de-la-bugetul-tarii.html

www.jurnalul.ro: Horea, tras din nou pe roată la Sfântu Gheorghe

Deşi nu era vreo vizită oficială, în sala de consiliu era prezent şi drapelul Republicii Ungare

"Vă place, nu vă place, 75% dintre locuitori vorbesc limba maghiară!", spune primarul din Sfântu Gheorghe, Antal Árpád András.

de Carmen Anghel
Luminita Ciobanu

România. Judeţul Covasna. Municipiul Sfântu Gheorghe. 6 mai a.c. Dezbatere publică la Primărie. Tema: schimbarea denumirilor unor străzi, pentru a se înlătura "rămăşiţele" comuniste.

În sala de şedinţe a Consiliului Local aveam să asistăm la dezbatere: analiza unor probleme de interes local, îmbinată cu persiflări la adresa minorităţii de pe plan local: românii. Numeroase intervenţii în limba maghiară, traduse, pe scurt, de primarul Antal Árpád András, şi, la fel de evaziv, de un salariat al Primăriei.

Nimic ieşit din comun ar spune unii. Cum în Legea administraţiei publice locale 215/2001, republicată şi completată se precizează la art. 42 alin. 2 că "în consiliile locale în care consilierii locali aparţinând unei minorităţi naţionale reprezintă cel puţin o cincime din numărul total, la şedintele de consiliu se poate folosi şi limba maternă", probabil, din obişnuinţă, şi dezbaterea publică a fost supusă aceloraşi prevederi. Totuşi, acelaşi act normativ spune că "în aceste cazuri se va asigura, prin grija primarului, traducerea în limba română".

Am studiat lista străzilor propuse la rebotezare. Am aflat că vor fi înlocuite 34 de denumiri de străzi, în timp ce alte nouă artere de circulaţie urmează a-şi primi "botezul", fiind nou-înfiinţate.

Consiliul Local al municipiului Sfântu Gheorghe are 21 de consilieri. Românii, şi în consiliu, ca şi în oraş şi în zonă, sunt puţini. Conform situaţiei expuse pe pagina de web a Primăriei, trei aleşi locali sunt reprezentanţi ai Alianţei Românilor, iar unul este independent.

Reprezentanţii comunităţii româneşti s-au opus schimbării denumirilor atâtor străzi, subliniind că "generează cheltuieli inutile pe timp de criză". Şi, dincolo de înlocuirea denumirilor "învechite", comunitatea românească, prin vocea dr Ioan Lăcătuşu, preşedintele Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, i-a rugat pe aleşii locali să reflecteze asupra propunerilor, că nu e bine să "sfidăm personalităţile-simbol ale spiritualităţii româneşti, cum este cazul Străzii Horea, Cloşca şi Crişan".

"Am rămas surprins când am văzut astăzi, la agenţiile de presă, că Horea Cloşca şi Crişan nu ar avea nici o legătură cu istoria acestei zone. Asta îmi aminteşte de dezbaterile în care s-a propus ca Şcoala de Cooperaţie să poarte numele «Constantin BrâncuşI». S-a spus că Brâncuşi nu a avut contact cu zona, deşi era cunoscut în toată lumea. S-a spus că nu plătesc cetăţenii! Plătim cu toţii. (...) Considerăm că sunt cu totul altele priorităţile oraşului. Una dintre acestea este reabilitarea Pieţei Mihai Viteazul, din centrul municipiului, care a ajuns ruşinea întregii comunităţi", a subliniat dr Ioan Lăcătuşu.

Edilul răspunde: "Când cineva îşi schimbă buletinul sau cartea de identitate plăteşte o taxă pentru Primărie, iar această taxă nu va fi plătită. (...) Eu cred că ceea ce facem noi este un lucru bun, este important pentru identitatea acestui oraş şi nu cred că jignim pe cineva prin deciziile pe care le-am luat! În ceea ce priveşte Piaţa Mihai Viteazul, am spus în urmă cu un an şi jumătate-doi, că nu vreau nici să etnicizez,nici să politizez Piaţa Mihai Viteazul. Am făcut o serie de demersuri şi a făcut în primul rând UDMR-ul, trebuie să subliniez acest lucru. Am făcut proiect, am câştigat bani, o să reparăm Piaţa Mihai Viteazul. Îmi pare rău că partidele româneşti, aşa cum nu au făcut în ultimii 20 de ani, nu fac nimic pentru Piaţa Mihai Viteazul din Sfântu Gheorghe, în afară de declaraţii, când vine cineva din Bucureşti şi spun că nu le place Piaţa Mihai Viteazul. (...) Haideţi, să nu ne ascundem după degete! (...) Există o realitate în Sfântu Gheorghe. O realitate istorică şi o realitate a prezentului. 75% dintre locuitorii oraşului sunt de etnie maghiară! Acest lucru trebuie să se regăsească şi în denumirea străzilor. (...) Cred că este un lucru corect, şi cred că ar fi un lucru cinstit dacă şi românii, în loc să aţâţe aceste relaţii dintre români şi maghiari, ar accepta ca pe un semn de normalitate acest lucru. Aşa cum pe perioada comunistă n-am avut voie nici să spunem Sfântu Gheorghe în limba maghiară şi s-au dat denumirile care s-au dat pentru străzi, cred că este un lucru corect să mergem înainte, să privim spre viitor şis să se regăsească această identitate a oraşului, această identitate multiculturală, dar să existe un echilibru care să fie către normalitatea şi realitatea acestei zone. Pentru că ne place sau nu ne place, vă place sau nu vă place, trei sferturi dintre locuitorii acestui oraş vorbesc limba maghiară şi eu cred că este normal ca acest lucru să se regăsească şi pentru denumirea străzilor în acest frumos municipiu".

Schimbul de păreri s-a înteţit. Comentarii vehemente de ambele părţi. În timp ce dr Ioan Lăcătuşu prezintă documente conform cărora Strada Horea, Cloşca şi Crişan există în Sfântu Gheorghe din 1920, edilul spune că argumentul schimbării ţine "în primul rând de tradiţiile locului şi istoric". Discuţiile furtunoase s-au intensificat atât prin intervenţia consilierilor locali, cât şi a celor care, poate, din curiozitate sau nu, au participat la dezbaterea publică. Ironiile la adresa românilor n-au contenit.

● Prof. Rodica Pârvan, consilier local, a atras atenţia, în calitate de filolog că unele străzi poartă denumiri poetice, nicidecum comuniste: "N-am înţeles, în calitate de filolog, ce sunt, de ce denumirile Viitorului, Făcliei, Înfrăţirii sunt comuniste? Făclie înseamnă lumină, viitor avem toţi. Făclie e un termen poetic dacă vreţi. (...) Haideţi să ne gândim, domnule primar, ce s-ar întâmpla dacă strada s-ar fi numit «Attila» să schimbăm şi noi denumirea în «Horea Cloşca şi Crişan»?".

●Antal Árpád András: "Dar s-a schimbat. A fost «Attila» şi a fost schimbată în «Horea, Cloşca şi Crişan»".

● Prof. Rodica Pârvan: "Nu fac istorie acum, dar avem şi noi câteva simboluri. Ştiţi foarte bine cine au fost Horea, Cloşca şi Crişan. Ştiţi povestea cu roata... ." "Sunt poveşti...", se aude din sală.
Ce legătură au avut Horea, Cloşca şi Crişan cu Sfântu Gheorghe? Se întreabă mulţi dintre etnicii maghiari şi găsesc imediat răspunsul: nici una. Concluziile istoricilor? Manual de istorie pentru clasa a IX-a, din 1996: "Prin cauze, pregătire, program şi semnificaţie, ea (răscoala ­ n.n) a depăşit însă cadrul unei simple răscoale ţărăneşti medievale. Au participat la luptă iobagi români, maghiari, saşi de pe domeniile nobililor şi statului, din minele din Munţii Apuseni şi ocnele din Maramureş, meşteşugari, preoţi". Aceleaşi precizări le regăsim şi în volumul "Răscoala lui Horia 1784-1785" publicat în 1935 de Octavian Beu.

Primarul a dat cuvântul unui preot maghiar care s-a adresat în limba maternă, apoi a tradus (povestit) cuvântarea: "(...) Este pentru prima dată când participă la o dezbatere publică şi a aflat că este o problemă în ceea ce priveşte schimbarea străzii Horea, Cloşca şi Crişan în Attila. Nu doreşte o abordare istorică, dar îl întreabă pe colegul preot câţi copii au fost botezaţi Horea Cloşca şi Crişan, că dânsul a botezat foarte mulţi Attila?!" După un schimb de replici în limba maghiară, înţelese doar de cunoscători, discuţiile degenereză. Intervenţia unui cetăţean din Târgu-Mureş aţâţă spiritele. Angajatul Primăriei redă: "Dânsul crede că istoria, pe timpul comunismului, în limba română, s-a predat greşit. Dânsul a învăţat istoria în limba maghiară şi crede că ceea ce s-a întâmplat la Trianon... nu întâmplător a făcut comparaţia cu cucul care ajunge în cuibul altor păsări şi trebuie să se înţeleagă situaţia acutuală în care..." Cetăţeanul îşi continuă expunerea în limba maghiară, şi, după vreo câteva minute de discurs, avem traducerea: "Dânsul crede că nu este nici o legătură cu Mihai Viteazul aici şi are şi o propunere: o piaţă fără statuie". Agitaţie mare în sală, râsete... Discuţiile contradictorii sunt departe de a se fi încheiat, şi... s-au îndreptat spre Bucureşti. Primarul: "Eu cred că nu este cinstit să vorbim despre ce cheltuieli sunt vizavi de o măsură care ţine de identitatea unui oraş. Acest oraş are o identitate. Nu trebuie să vorbim despre trecut, dar sunt câteva realităţi. Anul trecut a fost sărbătorirea a 500 de ani de la stema, ştampila oraşului. Anul viitor vor fi 550 de ani de când Sfântu Gheorghe este oraş. Ciobanul Bucur, la Bucureşti, cam atunci şi-a băgat băţul, când Sfântu Gheorghe era deja oraş. În 2012, Sfântu Gheorghe va avea 680 de ani. Haideţi să muncim şi în prezent ca acest oraş să aibă o identitate. Există nişte realităţi ale prezentului, o realitate multiculturală, în care trebuie să ne respectăm. Cuvântul de bază este respectul".
Concluziile dezbaterii publice au fost enunţate de edilul municipiului: "Vă mulţumesc că aţi venit. Noi mergem înainte, o să adoptăm această hotărâre a Consiliului Local". Comentariile sunt de prisos.

Piaţa Mihai Viteazul aşteaptă de mulţi ani intrarea în normalitate

Sursa: http://www.jurnalul.ro/stire-special/horea-tras-din-nou-pe-roata-la-sfantu-gheorghe-544541.html