Bogdan Diaconu: Vicepremierul Ungariei nu are dreptul să vorbească de autonomie la Bucureşti

Vicepreşedintele PC, Bogdan Diaconu, a făcut o declaraţie de presă referitoare la vizita lui Semen Zsolt la Bucureşti.

Pezentăm documentul: "Vicepremierul Ungariei Semen Zsolt nu are dreptul să vorbească de autonomie la Bucureşti, iar o discuţie pe această temă la Cotroceni ar fi trebuit să dureze 10 secunde, încheindu-se cu un refuz scurt şi răspicat. În ce tratate de drept internaţional există prevederea ca un vicepremier al unei ţări străine să vină în capitala României şi să provoace discuţii despre autonomie şi dubla cetăţenie? Nu întâmplător, această vizită a lui Semen Zsolt la Bucureşti are loc imediat după moţiunea de cenzură, fiind aranjamentul UDMR prin care Guvernul Boc şi-a vândut sufletul pentru câteva voturi. La următoarea moţiune de cenzură, pentru cele câteva voturi ale UDMR, Guvernul Ungariei va veni la Bucureşti şi va proclama autonomia unei părţi din România.

Politica pe care o practică UDMR cu ajutorul Ungariei poartă numele de trădare şi este pedepsită cu închisoarea. Politica pe care o duce Ungaria în schimb se numeşte încălcare a normelor internaţionale şi amestec în treburile interne, fiind o provocare deschisă la adresa statului român. Prin acest gen de politică, Ungaria se dovedeşte moştenitoarea imperiului de tristă amintire care a subjugat popoarele din Balcani cu forţa, făcându-se vinovat de crime odioase, dar şi urmaşa hunilor care au năvălit în Europa ca nişte barbari ce erau, călcând totul în picioare".

Sursa: Amosnews

DOCUMENT. Cade al doilea panou revizionist instalat de UDMR in mai 2008 la Aita Mare, in Covasna!

Prefectura Covasna mi-a comunicat faptul ca a solicitat, in data de 13 mai 2010, Consiliului Local Aita Mare sa puna in aplicare sentinta Curtii de Apel Brasov din dosarul nr. 1128/119/2009 care stipuleaza faptul ca panoul "publicitar" instalat in mai 2008 de UDMR cu fonduri publice, la Aita Mare, este amplasat ilegal si drept urmare trebuie indepartat.

PS: ATENTIE MARE: actiunea in instanta impotriva acestui panou, amplasat ilegal, a fost deschisa de fostul prefect al judetului Covasna, Codrin Munteanu, NU de actualul prefect Gyorgy Ervin.

sursa: Dan Tanasa

DOCUMENT. Dupa ce si-au tras 16.000 de lei prime de instalare, subprefectii de Covasna incaseaza fiecare cate 200 de euro pentru decontarea chiriei!

Dupa ce si-au tras prime de instalare de cate 16.000 de lei, neimpozabili, dupa cum am aratat aici, preluat de Hotnews aici, subprefectii de Covasna, PDL-istii Valentin Ionascu si Benedek Gabor, deconteaza lunar, din fonduri publice, cate 200 de euro pentru chirie. Din informatiile mele, cei doi au incheiate contracte fictive si fac naveta insa nu am dovezi in acest sens si nici nu e treaba mea sa cercetez. Sunt destui procurori la Parchetul de pe langa Tribunalul Covasna sau la Directia Nationala Anticoruptie care ar trebui sa cerceteze daca baietii astia incaseaza legal sumele astea...

Sursa: Dan Tanasa http://tanasadan.blogspot.com/2010/06/document-dupa-ce-si-au-tras-16000-de.html

Vicepresedintele PDL Covasna, Dan Manolachescu: Presedintele Traian Basescu, "victima vedetismului"!

Dupa cum v-am promis, fac din nou apel la arhiva si va propun un editorial semnat de Dan Manolachescu, vicepresedinte al PDL Covasna, de pe vremea cand acesta era mare "jurnalist" la ziarul patronat de el, Observatorul de Covasna, si se pricepea de minune la aruncat cu rahati in PDL si Traian Basescu. Sa nu cumva sa uite colegii din PDL de el si sa voteze cu altul...

PS: Nu plecati! Mai urmeaza...

Sursa: Dan Tanasa Blog

DOCUMENT. Visul autonomiei maghiare alimentat cu fonduri publice. La Sfantu Gheorghe, ceardasul secuiesc finantat anual cu sute de mii de euro!

Sub pretextul programelor culturale, 1,7 milioane de euro din fonduri publice, doar pentru un ansamblu de dansuri

Uniunea Democrata Maghiara din Romania (UDMR) este singura formatiune politica din Romania care este finantata anual, cu sute de mii de euro, atat in baza Legii nr. 43/2003 a finantarii activitatii partidelor politice cat si ca ONG reprezentativ al comunitatii maghiare din Romania. La aceste fonduri se mai adauga alte cateva milioane de euro din bugetele locale ale consiliilor judetene si ale primariilor din Covasna, Harghita si Mures, controlate de catre UDMR sau Partidul Civic Maghiar, indreptate discretionar catre organizatiile civice maghiare care alimenteaza in permanenta visul autonomiei teritoriale pe criterii etnice si al Ungariei Mari.

Acesta este si cazul Ansamblului de Dansuri "Haromszek - Trei Scaune" (Trei Scaune este denumirea judetului Covasna din timpul Imperiului Austro-Ungar!), cu sediul in Sfantu Gheorghe, judetul Covasna, un ansamblu popular "populat" exclusiv de catre maghiari si care promoveaza exclusiv portul popular maghiar si traditiile maghiarilor din zona.
In perioada anilor 2000-2009, programele culturale al Ansamblului de Dansuri "Haromszek - Trei Scaune", care au promovat exclusiv cultura maghiarilor din zona, au fost finantate de catre Consiliul Local Sfantu Gheorghe cu peste 7,2 milioane lei (aproximativ 1,7 milioane euro). In 2009, in plina criza economica, inainte ca ansamblul sa treaca in subordinea Consiliului Judetean Covasna, prin Hotararea Consiliului Local Sfantu Gheorghe nr. 58/2009, Primaria Sfantu Gheorghe varsase deja 690.000 de lei (peste 164.000 euro) in conturile ansamblul de dansuri populare maghiare. Iar acesta este un simplu exemplu care ilustreaza cat se "asuprita" si "lipsita de drepturi" este comunitatea maghiara din Romania.
Fonduri Ansamblul de Dansuri Trei Scaune

De amintit faptul ca programele culturale ale romanilor din Covasna sunt finantate cu cateva mii de lei in fiecare an de catre Primaria si Consiliul Local Sfantu Gheorghe sau Consiliul Judetean Covasna si ca Primaria Sfantu Gheorghe nu a finantat niciodata, dupa cunostinta mea, vreun ansamblu folcloric de genul celui maghiar.

Sursa: Dan Tanasa blog

Jurnalul National: Tokes – simbolul Ungariei Mari şi al "mijloacelor specifice" Securităţii şi AVO

de Lavinia Betea

Până la conflictele etnice din martie 1989, Laszlo Tokes acumulase capital imens de simpatie. Declaraţiile naţionaliste ale noului episcop al Eparhiei Reformate de la Oradea şi copreşedinte al Sinodului Bisericii Reformate din România i-au minat însă prestigiul de erou al "revoluţiei române".

Invers proporţional cu pierderea simpatiei românilor, i-a crescut cota popularităţii în Ungaria. Aflăm astfel dintr-o cronică apărută în Liberation (10 iulie 1990) despre Festivalul de vară de la Budapesta, că pastorul transilvănean a fost în centrul evenimentului. "Laszlo Tokes este una dintre vedetele neaşteptate ale Festivalului de vară de la Budapesta", a scris Yves Michel Riols. Numele pastorului român de origine maghiară care a pus focul în pulberea revoluţiei din decembrie nu figurează, totuşi, pe nici un program oficial. Dar acest Tokes, omul-simbol al rezistenţei maghiare din Transilvania, este indirect centrul ultimei producţii ungare: "L opera rock: Timişoara 1514". Urmează o scurtă descriere a spectacolului, cu concluzia că mesajul transmis spectatorilor a fost "Dozsa-Tokes - acelaşi luptător".

Gabor Koltay, directorul superproducţiei muzicale rock "Timişoara 1514", şi-a pregătit doi ani spectacolul, gândindu-se la "toate". Şi la împlinirea a 70 de ani de la Tratatul de la Trianon, care-a desfiinţat Ungaria Mare, şi la rezervarea de locuri pentru refugiaţii români. În biroul său, a consemnat jurnalistul francez, se află harta Ungariei dinaintea lui 1920 (când "Clemenceau destramă Ungaria şi dă Transilvania românilor").

Integral in Jurnalul National

"Attila" în loc de "Horea Cloşca şi Crişan"!

E oficial. Consilierii locali ai municipiului Sfântu Gheorghe, Covasna, reuniţi în şedinţă ordinară, au aprobat joi-seară, în majoritate, după mai bine de patru ore de discuţii pro şi contra, hotărârile care vizează schimbarea unor denumiri de străzi, considerate a fi "rămăşiţe" ale Epocii de Aur.

În ciuda opoziţiei celor patru consilieri, reprezentanţi ai partidelor româneşti, cei 17 aleşi locali din partea UDMR şi PCM au luat aminte la îndemnul edilului Antal Árpád András enunţat în concluziile dezbaterii publice desfăşurate la 6 mai a.c.: "Noi mergem înainte, o să adoptăm această hotărâre a Consiliului Local. (...) Eu cred că ceea ce facem noi este un lucru bun, ceea ce facem noi este important pentru identitatea acestui oraş şi nu cred că jignim pe cineva prin deciziile pe care le-am luat! Haideţi să nu ne ascundem după degete! Mie îmi plac oamenii care spun lucrurilor pe nume, şi eu spun lucrurilor pe nume! (...) Pentru că, ne place sau nu ne place, vă place sau nu vă place, trei sferturi dintre locuitorii acestui oraş vorbesc limba maghiară şi eu cred că este normal ca acest lucru să se regăsească şi pentru denumirea străzilor în acest frumos municipiu".

Partidele româneşti au doar patru consilieri, iar adoptarea hotărârilor nu le-a dat bătăi de cap aleşilor locali majoritari. Strada Horea Cloşca şi Crişan s-a transformat, fără drept de apel, în Attila. Argumentul invocat în expunerea de motive este "referirea la era comunistă": "În secolul al XXI-lea este de neconceput ca după 21 de ani de democraţie denumirea străzilor municipiului să facă aluzie la dictatura ceauşistă".

Ca şi la dezbaterea publică, profesor Rodica Pârvan, consilier local, s-a opus vehement înlocuirii vechilor denumiri. "Am solicitat returnarea la comisie, însă nu s-a acceptat acest lucru. Străzii Horea, Cloşca şi Crişan i-a fost schimbat numele în Attlila. Am atras atenţia că nu este bine să sfidăm personalităţile-simbol ale spiritualităţii româneşti, cum este cazul Străzii Horea, Cloşca şi Crişan. Strada 1 Decembrie 1918 a fost împărţită în trei. N-am mai auzit şi nici nu cred c-am să mai aud în lumea asta ca strada care poartă numele zilei naţionale să fie împărţită în trei bucăţele. A rămas 1 Decembrie 1918 o porţiune, de la semafor până la gară, apoi, o zonă, în mare parte nelocuită, a fost numită Mihai Eminescu, în timp ce partea dinspre centru a primit numele Petõfi Sándor. Nu s-a ţinut cont de solicitările noastre, ba, mai mult, cineva a propus chiar înlocuirea denumirii străzii 1 Decembrie 1918 în totalitate. Să fie numită Petõfi Sándor", ne-a spus cu mâhnire doamna Pârvan.

Comuniste sau nu, vă lăsăm pe dumneavoastră să apeciaţi doctrina străzilor din Sfântu Gheorghe: Strada Stadionului, pe porţiunea dintre Strada Bartók Béla şi Dózsa György, a devenit Szász Károly; Strada Şoimului - Strada Podeţului; Strada Digului - Strada Felszeg; Strada 1 Mai - Strada Székely; Strada Lalelei a primit numele Nicolae Colan, Strada Váradi Jozsef, pe porţiunea braţului nordic situat între Strada Váradi József şi Strada Cânepei, se numeşte Aschermann Vendrei Ferenc; Strada Gróf Mikó Imre, pe porţiunea dintre piaţa Sf. Gheorghe şi blocurile de pe Strada Józef Bem, a devenit Potsa József; Bulevardul General Grigore Bălan, pe porţiunea dintre Piaţa Europa şi Piaţa Széchenyi Istvánse, numeşte Strada Gál Sándor; Bulevardul General Grigore Bălan, pe porţiunea dintre Piaţa Europa şi Strada Fabricii, poartă numele numele Cezar Bolliac; Strada Lázár Mihály a fost numită Bethlen Gábor; Strada Sporturilor, pe portiunea dintre Strada 1 Decembrie 1918 şi Strada Oltului - Strada Ştrandului; Strada Sălciilor - Strada Barabás Miklós; Strada Muncitorilor - Strada Márton Áron; Strada Vasile Goldiş, pe porţiunea dintre Strada Înfrăţirii şi pasarela situată deasupra Străzii Spitalului, a fost denumită Dávid Ferenc. De asemenea, Strada Andrei Şaguna, pe porţiunea situată între Str. Kós Károly şi Strada Stadionului, a devenit Keöpeczy Sebestién József; actuala stradă a Avântului - Strada George Coşbuc; Strada Căminului - Strada Kiss János; Strada Centralei - Strada Bartha Árpád; Strada Constructorilor - Strada Câmpul frumos (Szépmezö); Strada Elevilor - Strada Hosszú Zoltán; Strada Energiei - Strada Teller Ede; Strada Făcliei - Strada Bora István; Strada Fermei - Strada Nagy Elek; Strada Grădinarilor - Strada Tuzson János; Strada Hărniciei - Strada Czetz János; Strada Înfundată a primit numele Aurel Vlaicu; Strada Mică şi Strada Nicolae Iorga, pe porţiunea dintre Piaţa Europa şi Strada Nicolae Colan, a devenit Strada Rákóczi Ferenc; Strada Nouă a primit numele Strada Înfundată (Zsák); Strada Presei se va numi Tamási Áron; Strada Prieteniei - Strada Mihail Kogălniceanu; Strada Recoltei - Strada Iernii (Tél); Strada Sănătăţii devine Strada Kiss Manyi; Strada Tineretului - Strada Bihari József; Strada Viitorului - Strada Baász Imre, Strada Horea, Cloşca şi Crişan a fost botezată Attlila, iar Strada 1 Decembrie 1918 a fost fragmentată în trei artere de circulaţie.

Acestora li se adaugă alte străzi, care până acum nu aveau denumiri: Iosif Popoviciu, Aurel Nistor, Cziki László, Berde Mózes, Budai József, Aleea Thalia, Calea Braşovului, Calea Vâlcele, precum şi o piaţă aflată în apropierea Străzii 1 Decembrie 1918, care va purta numele Hungária.

Ceea ce se face că uită domnul primar este că municipiul acesta frumos, Sfântu Gheorghe, este în România, şi nu în Ungaria!

Sursa: Jurnalul National

Criminal de război maghiar, omagiat din bani publici

Edilul din Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, e acuzat de vicepreşedintele PC, Bogdan Diaconu, că susţine din bani publici activitatea unei asociaţii care organizează acţiuni antiromâneşti.

“Aleşii locali UDMR nu cunosc criza, motiv pentru care donează fonduri de la buget Asociaţiei Tinerilor Maghiari din Covasna, preocupată, printre altele, cu manifestările dedicate criminalului de război Albert Wass. Primarul oraşului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, a donat acestei asociaţii 35.000 de lei din banii publici pentru a sprijini «manifestări culturale» de genul celor amintite”, dezvăluie, pe blogul său, vicepreşedintele conservator.

UDMR acţionează contra românilor

Diaconu adaugă că respectiva asociaţie s-a făcut remarcată printr-o serie de manifestări antiromâneşti, fiind condusă de un angajat al Consiliului Judeţean Covasna. “Nemes Elod, sub tutela şefilor săi din consiliul judeţean, se foloseşte de funcţia sa şi recrutează tineri pentru activităţile sale iredentiste, multe dintre ele sponsorizate din banii contribuabililor. E unul din zecile de exemple în care se observă cum sub guvernarea lui Emil Boc şi a PD-L, aliaţii lor din UDMR şi Partidul Civic Maghiar acţionează împotriva românilor şi a suveranităţii noastre naţionale”, afirmă Diaconu.

Cine a fost Albert Wass

Conte de Czege şi Szentegyed, Albert Wass, s-a născut în 1908, în localitatea Răscruci, judeţul Cluj. În perioada ocupării Transilvaniei de Nord de către trupele horthyste, ca urmare a Dictatului de la Viena (1940), prin scrierile sale naţionaliste a exacerbat relaţiile dintre maghiari şi români.

În mai 1946, Albert Wass a fost condamnat la moarte în lipsa de Tribunalul Cluj, fiind găsit responsabil pentru evenimentele din toamna anului 1940, de la Mureşenii de Câmpie, când soldaţii ungari au ucis 11 civili români. După al Doilea Război Mondial, Wass a emigrat în SUA, unde şia continuat activitatea literară. În februarie 1998, la 90 de ani, Wass s-a sinucis în locuinţa sa din Florida.

Sursa: http://www.libertatea.ro/stire/criminal-de-razboi-maghiar-omagiat-din-bani-publici-289564.html

Despre coincidente. Istoricul Dinu C Giurescu demonstreaza cum UDMR a ajuns – prin tradarea de la Bucuresti si politica pasilor marunti ai Budapestei

Despre coincidențe – Regiunile de dezvoltare sau de destrămare.

Autor: Acad. Dinu C. Giurescu • Rubrica: Repere Academice • Mai 2010

1. Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene au aprobat, la 26 mai 2003, Regulamentul (CE) Nr. 1059/2003 privind instituirea unui nomenclator al unităţilor teritoriale de statistică (NUTS) (sublinierea D.C.G.).

Regulamentul a fost adoptat pentru a dispune de date statistice comparabile pe ansamblul Uniunii Europene.

El prevede „cel puţin trei niveluri ierarhice de detaliere”, bazate pe componenţa teritorială actuală a regiunilor de nivel NUTS 3 (sublinierea D.C.G.).

Articolul 2 al Regulamentului precizează: „NUTS este un nomenclator ierarhic” cu 3 nivele de unităţi teritoriale şi anume – NUTS 1, NUTS 2 şi NUTS 3 (articolul 2).

Definirea acestor unităţi teritoriale „se bazează în principal pe unităţile administrative existente în statele membre” (articolul 3 din Regulament).

Cele 3 niveluri NUTS sunt determinate de „pragurile demografice” (minimum şi maximum) anume:

NUTS 1 de la 3 la 7 milioane locuitori

NUTS 2 800.000 până la 3 milioane

NUTS 3 150.000 până la 800.000

Regulamentul adoptat de Parlamentul şi Consiliul Europei confirmă şi întăreşte realitatea unităţilor teritoriale de bază (NUTS 3) din statele membre, prin înscrierea lor nominală în „Jurnalul Oficial” al Uniunii Europene din 21 iunie 2003, după cum urmează:

Nr. crt.	Ţara	NUTS			Denumirea NUTS 3 în statele respective
		1	2	3
1.	Belgique / België / Belgia	3	12	45	Arrondissements
2.	Danmark / Danemarca	1	2	16	Amtskommuner
3.	Deutschland / Germania	17	42	443	Kreise / Kreisfreie Städte
4.	Ellada / Grecia	5	14	49	nomoi
5.	España / Spania	8	20	53	provincias
6.	France / Franţa	10	27	101	départements
7.	Ireland / Irlanda	2	3	8	regional authority regions
8.	Italia	6	22	104	province
9.	Luxembourg	2	2	2
10.	Nederland / Olanda	3	13	41
11.	Österreich / Austria	4	10	36
12.	Portugal / Portugalia	4	8	31
13.	Suomi/Finland / Finlanda	3	6	21	Maakunnat / landskapen
14.	Sverige / Suedia	2	9	22	län
15.	United Kingdom / Anglia	13	38	135

Pentru a nu fi nici un dubiu, anexa II a Regulamentului sus-amintit, înscrie şi denumirile unităţilor administrative existente (NUTS 3) în principalele ţări cuprinse în Regulament, aşa cum sunt arătate în tabelul de sus.

Recapitulând: Regulamentul 1059/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului, consemnează şi confirmă realitatea unităţilor teritoriale de bază existente în statele membre, cu recomandarea: „ar trebui să se respecte situaţia politică, administrativă şi instituţională existentă” (paragraful 10, pagina 1 din Regulament).

*

2. Pornind de la Recomandarea nr. 1059 din 26 mai 2003, Guvernul Român a iniţiat şi Parlamentul a aprobat Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I-a, nr. 577 din 29 iunie 2004).

Politica de dezvoltare regională – precizează legiuitorul din 2004 – este pusă în aplicare „în scopul asigurării creşterii economice şi dezvoltării sociale echilibrate şi durabile ale unor arii geografice constituite în regiuni de dezvoltare” (Legea din 2004, articolul 2/1).

Legea 315/2004 a stabilit 8 regiuni de dezvoltare (vezi Harta nr. I).

*

3. În 2009, 9 senatori şi 22 deputaţi UDMR au înaintat Senatului o propunere legislativă (înregistrată cu nr. L/432/2009) pentru „modificarea şi completarea Legii 315/2004 privind dezvoltarea regională în România cu modificările şi completările ulterioare”.

Propunerea constă în formarea a 16 regiuni şi 5 macroregiuni de dezvoltare, în locul celor 8 existente în prezent.

Expunerea de motive, semnată de iniţiatori, cuprinde formulări generale, ca de exemplu, „diminuarea decalajelor economice şi sociale… susţinerea unei dezvoltări durabile a tuturor regiunilor ţării… restructurarea economiei regiunilor… promovarea unei dezvoltări echilibrate, a unor comunităţi durabile şi a incluziunii sociale…”.

Expunerea de motive nu explică de ce împărţirea pe cele 8 regiuni de dezvoltare din 2004 ar trebui înlocuită.

Anexa I a propunerii legislative a parlamentarilor UDMR enumeră cele 16 regiuni de dezvoltare, fiecare cu numele unităţilor componente, unde însă denumirea „judeţ” nu apare nicăieri.

Omisiune care alimentează informaţia vehiculată pe cale orală, că judeţele vor dispărea odată cu noua regionalizare. Dispariţia judeţelor pare sugerată şi de explicaţia unuia din iniţiatori: cele 16 regimuri de dezvoltare reprezintă o fază intermediară spre cele cinci macroregiuni, obligatorii în 2013. Explicaţia nu face nici o menţiune despre existenţa în continuare a judeţelor.

Cele 16 regiuni de dezvoltare (NUTS 2), propuse de iniţiatorii UDMR, sunt arătate în harta nr. 2.

Cele 5 propuse macroregiuni, propuse de aceiaşi iniţiatori, sunt reprezentate în harta nr. 3.

Iniţiatorii doresc ca împărţirea în 16 regiuni să intre repede în vigoare, la 1 ianuarie 2011.

În martie 2010, un deputat UDMR a propus ca Aradul să nu facă parte din aceeaşi regiune de dezvoltare cu judeţul Timiş şi să se alăture judeţelor Bihor, Satu Mare şi Sălaj cu care „se aseamănă mai mult din punct de vedere economic sau cultural”.

*

Din propunerea de mai sus rezultă următoarele:

a) Regiunile de dezvoltare stabilite în 2004 sunt anulate fără vreo motivare reală.

b) Se propune un regim de tranziţie cu 16 regiuni – cu o durată de maximum trei ani; tranziţia ne aminteşte de „întovărăşirile agricole” din anii ‘50 menite să înlesnească eliminarea proprietăţii ţărăneşti individuale şi constituirea colhozului.

Propunerea cu 16 regiuni de dezvoltare urmăreşte cumva desfiinţarea judeţelor ca unităţi de bază? O atare desfiinţare ar fi un unicum în Uniunea Europeană unde asemenea unităţi teritoriale de bază există în continuare, confirmate prin Regulamentul nr. 1059/2003.

c) Între cele 16 propuse regiuni de dezvoltare, la nr. 14 figurează „Covasna-Harghita-Mureş”. Este astfel reconstituită teritorial fosta „Regiune autonomă maghiară” din anii 1952-1958 (vezi Hărţile nr. 2 şi 4), numită acum „Regiunea de dezvoltare nr. 14″.

d) Macroregiunile IV şi V din noua propunere de regionalizare împart aria transilvană în două, şi anume (vezi harta nr. 4):

IV. la Sud: Arad, Timiş, Caraş Severin, Hunedoara, Alba, Sibiu şi Braşov;

V. toată aria de Nord şi Est a Transilvaniei, de la Oradea, Satu Mare şi Baia Mare, până la Miercurea Ciuc şi Sfântu Gheorghe.

O atare propunere trimite la trecutul apropiat, astfel:

a) a se compara macroregiunea V cu teritoriul cedat prin Dictatul de la Viena în august 1940 (harta 5 de comparat cu harta 4). Macroregiunea V înseamnă o lărgire spre sud a teritoriului cedat în 1940.

b) În august 1940, a avut loc la Turnu Severin o întâlnire preliminară a unor reprezentanţi ai României şi Ungariei, preludiu la Dictatul de la Viena. Partea ungară a propus celei române „împărţirea” Transilvaniei între cele două state, conform cu cele arătate în harta nr. 6.

Macroregiunea propusă în 2009 este, cu mici diferenţe, aceeaşi cu propunerea din august 1940.

Se poate interpreta că este o simplă coincidenţă.

Se poate interpreta şi altfel.

Evenimente relativ recente au demonstrat că nu este prea complicat să se constituie un nou stat pe teritoriul unui stat european, fie prin mijloace militare, fie altele, cu concursul susţinut al mass-media internaţionale. Noul „stat” recunoscut de o seamă de guverne este un „model” ce poate fi, în anume împrejurări, invocat şi pus în practică.

Traseul propunerii din 2009: pentru-contra şi iarăşi pentru.

3 iunie 2009: Propunerea UDMR este înregistrată la Senat cu nr. b284.

10.06-10.07.2009: Trimisă spre aviz la Consiliul Legislativ, la Guvern şi la Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului.

10.07.2009: Consiliul legislativ: aviz favorabil.

23.09.2009: Punctul de vedere al guvernului – aviz negativ.

3 şi 9 februarie 2010: Punctul de vedere al Comisiei pentru administraţie publică etc. – aviz negativ.

10 februarie 2010: Propunerea pentru o nouă regionalizare a României este înscrisă pe ordinea de zi a Senatului şi adoptată în aceeaşi zi, prin aprobare tacită.

*

Cum a fost posibil ca, pe de o parte, Guvernul (PDL-UDMR) şi Comisia pentru administraţie publică să dea aviz negativ, iar Senatul să adopte propunerea prin aprobare tacită?

Se pare că lucrul a fost posibil printr-o manevră de procedură iniţiată de un lider al majorităţii din Senat. O atitudine cel puţin curioasă…

În concluzie, o propunere de împărţire a României pe regiuni a trecut de una dintre Camere fără să fi avut loc nici un fel de dezbatere şi nici un fel de discuţie în public, fiind totuşi vorba de o chestiune de interes naţional.

Să fie o simplă coincidenţă!?!

Când regimul trecut a renunţat, în 1968, la împărţirea în raioane şi regiuni (după model sovietic), propunerea de revenire la judeţe a fost publicată în presă, cu harta respectivă, spre dezbatere publică. Iar definitivarea, atunci, în 1968, a ţinut seamă şi de opiniile venite din public, ca, de exemplu, constituirea a două judeţe: Brăila şi Galaţi (iniţial era prevăzut un singur judeţ, cu ambele oraşe dunărene).

Într-un sistem cu mai multe partide şi libertatea mass-media o asemenea propunere – constituirea regiunilor de dezvoltare – cu consecinţe ce pot duce foarte departe… trece pe tăcute, pe furiş, ascunsă opiniei publice.

Harta nr. 1

Regiunile de dezvoltare conform Legii 315/2004

1) Nord-Est, cu judeţele Suceava, Botoşani, Neamţ, Iaşi, Bacău şi Vaslui

2) Sud-Est, cu judeţele Vrancea, Galaţi, Buzău, Brăila, Tulcea şi Constanţa

3) Sud-Muntenia, cu judeţele Argeş, Prahova, Dâmboviţa, Teleorman, Giurgiu, Ialomiţa şi Călăraşi

4) Sud-Vest Oltenia, cu judeţele Mehedinţi, Gorj, Vâlcea, Dolj şi Olt

5) Vest, cu judeţele Timiş, Caraş Severin, Hunedoara şi Arad

6) Nord-Vest, cu judeţele Bihor, Sălaj, Cluj, Bistriţa-Năsăud, Maramureş şi Satu Mare

7) Centru, cu judeţele Alba, Sibiu, Mureş, Harghita, Covasna şi Braşov

Bucureşti-Ilfov, cu Municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov

Harta nr. 2

Cele 16 Regiuni de dezvoltare conform propunerii UDMR din 2009

Prin propunerea UDMR, aria transilvană este decupată în felii. Unele (numerele 15 şi 16, harta nr. 2) merg în prelungirea regiunii de dezvoltare „Covasna-Harghita-Mureş” (nr. 14 în harta nr. 2). Altele (nr. 12 şi 13 harta nr. 2) se aşează de-a lungul Carpaţilor meridionali.

„01 – Botoşani, Suceava

02 – Bacău, Iaşi, Neamţ, Vaslui

03 – Brăila, Buzău, Galaţi, Vrancea

04 – Constanţa, Tulcea

05 – Bucureşti

06 – Călăraşi, Ialomiţa, Ilfov

07 – Giurgiu, Teleorman

08 – Dolj, Mehedinţi, Olt

09 – Gorj, Vâlcea

10 – Argeş, Dâmboviţa, Prahova

11 – Arad, Caraş Severin, Timişoara

12 – Alba, Hunedoara

13 – Sibiu, Braşov

14 – Covasna, Harghita, Mureş

15 – Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş

16 – Bihor, Sălaj, Satu Mare”

Harta nr. 3

Regiunea Autonomă Maghiară constituită în 1952 (devenită ulterior Mureş-Autonomă Maghiară) din iniţiativa şi cu aportul unor consilieri sovietici

A se compara teritoriul Regiunii Autonome din 1952 cu acela al regiunii de dezvoltare Covasna-Harghita-Mureş, propusă în 2009 (harta nr. 2, regiunea nr. 14).

Harta nr. 4

Cele 5 macroregiuni propuse prin iniţiativa UDMR din 2009

I. Moldova toată, plus Brăila şi Buzău

II. De la Tulcea şi Constanţa şi până la Drobeta-Turnu Severin (partea de sud a Munteniei şi Olteniei) până la Dunăre, inclusiv Bucureştii

III. Partea de nord a Munteniei şi Olteniei (Prahova, Dâmboviţa, Argeş, Vâlcea şi Gorj)

IV. Banatul, plus partea de sud a Transilvaniei (Arad, Hunedoara, Alba, Sibiu, Braşov)

V. Partea de Nord şi Est a Transilvaniei, de la Covasna şi Harghita până în Bihor, Satu Mare şi Maramureş

Harta nr. 5

Teritoriul anexat de Ungaria conform cu hotărârea Dictatului de la Viena (30 august 1940) judeţele sunt cele existente în 1940

Harta nr. 6

Propunerea delegaţiei ungare de împărţire a ariei transilvane, transmisă delegaţiei române, la convorbirile preliminare de la Turnu Severin, 16-24 august 1940

Delegaţia ungară propunea ca România să cedeze un teritoriu de 69.000 km² cu o populaţie de 3.900.000 din care 2.200.000 români, 1.200.000 maghiari, 500.000 germani şi alte naţionalităţi: Istoria politicii externe româneşti în date, coordonator Ion Calafeteanu, Fundaţia europeană Titulescu, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003, pp. 326-327 (sub datele 16-24 august 1940).

A se compara cu regiunea de dezvoltare nr. V (Harta nr. 4).

În memoriile sale, Mihail Manoilescu, atunci ministrul de Externe al României, scrie următoarele despre convorbirile de la Turnu Severin din august 1940:

„Partea ungară a prezentat un aide-mémoire datat Budapesta 11 august 1940, însoţit de o hartă a revendicărilor lor. Această hartă… formulează pretenţia… de a se retroceda Ungariei toată Transilvania de la nord de Mureş, inclusiv Aradul, lăsându-ne nouă Blajul, Mediaş şi Sighişoara şi trecând la unguri Alba Iulia şi Braşovul!” (sublinierea D.C.G.).

„Teritoriul reclamat reprezintă mai mult de două treimi din teritoriile româneşti care au aparţinut Ungariei şi cuprinde mai mult de 2/3 din populaţie, din care 2.200.000 români…”

(Mihail Manoilescu, Memorii, iulie-august 1940. Dictatul de la Viena, ediţie îngrijită de Valeriu Dinu, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1991, p. 156).

Sursa: CLIPA

DOCUMENT. Tara duduie de tampiti in functii publice. Prefectul judetului Covasna, Gyorgy Ervin, complicele ilegalitatilor UDMR!

I-am adresat actualului prefect al judetului Covasna, UDMR-istul Gyorgy Ervin (foto), o sesizare in legatura cu modul ilegal in care Consiliul Judetean Covasna a inscriptionat un banner (foto) amplasat in centrul municipiului Sfantu Gheorghe.

Sesizarea mea arata cam asa...

Stimate domnule Prefect
In plin centrul municipiului Sfantu Gheorghe, la cativa pasi de sediul institutiei pe care cu onoare o conduceti a fost amplasat un afis de promovare a manifestarii „Anul Artelor Plastice in judetul Covasna – 2010”.
Manifestarea este organizata de catre Muzeul National Secuiesc si sustinuta de Consiliul Judetean Covasna si Primaria Sfantu Gheorghe. Din nefericire, afisul (vezi anexa) este inscriptionat mai intai in limba minoritatilor si abia apoi in limba oficiala de stat, lucru asupra ilegalitatii careia v-ati pronuntat atat dumneavoastra cat si ministrul Vasile Blaga, in situatii similare. Avand in vedere acestea, prin prezenta va adresez o solicitare de informatii de interes public in baza Legii nr. 544/2001 prin care solicit sa imi comunicati, in termen legal, urmatoarele informatii privind inscriptionarea mai intai in limba minoritatilor si abia apoi in limba oficiala a statului a afisului de promovare a manifestarii „Anul Artelor Plastice in judetul Covasna – 2010”:
- Care sunt masurile pe care Institutia Prefectului Judetului Covasna le va intreprinde pentru a indrepta aceasta ilegalitate comisa de catre Muzeul National Secuiesc si Consiliul Judetean Covasna.
In speranta unui raspuns prompt,
Dan Tanasa
20 aprilie 2010

Raspunsul absolut idiot al prefectului judetului Covasna, Gyorgy Ervin, il redau mai jos...

Dupa mai bine de o luna de zile, prefectul imi comunica faptul ca va cerceta cele semnalate de mine, cand de fapt el trebuia sa imi comunice care au fost masurile luate. Acest act oficial semnat de prefectul UDMR Gyorgy Ervin arata cat se poate de limpede doua lucruri:

1. Modul infect in care un inalt functionar al statului intelege sa dea curs sesizarilor/cererilor cetatenilor

2. Modul la fel de infect in care prefectul Gyorgy Ervin se face sa aplica legea in cazul ilegalitatilor comise de catre UDMR impotriva Romaniei si a romanilor.

Sursa: Dan Tanasa http://tanasadan.blogspot.com/

DOCUMENT. Sedinta de Consiliul Local la Sfantu Gheorghe. Azi, ungurii pregatesc omorarea lui Horea, Closca si Crisan!

Consiliul Local Sfantu Gheorghe, controlat de UDMR si PCM, in frunte cu primarul UDMR Antal Arpad, este convocat azi pentru ora 14 in sedinta ordinara pentru a adopta, printre altele, modificarea unei portiuni din bulevardul 1 Decembrie 1918 si modificarea altor denumiri de strazi dupa cum a semnalat Jurnalul National si subsemnatul aici. Actiunea de modificare (in fapt maghiarizare!) a strazilor este una nu doar paguboasa (vor fi afectati 9000 de cetateni care vor trebui sa isi schimbe documentele!) dar si provocatoare la adresa comunitatii romanilor din oras, inscriindu-se perfect in lungul sir al actiunilor comunitatii maghiare din Romania indreptate impotriva romanilor si a Romaniei.

2010 05 26 Convocator CL Sfantu Gheorghe

Vezi si http://www.libertatea.ro/stire/criminal-de-razboi-maghiar-omagiat-din-bani-publici-289564.html

Sursa: Dan Tanasa http://tanasadan.blogspot.com/2010/05/document-sedinta-de-consiliul-local-la.html

UDMR donează bani de la bugetul ţării unei asociaţii care luptă împotriva României

Aleşii locali UDMR nu cunosc criza, motiv pentru care donează fonduri de la buget Asociaţiei Tinerilor Maghiari din Covasna, preocupată, printre altele, cu manifestările dedicate criminalului de război Wass Albert. Primarul oraşului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, a donat acestei asociaţii 35.000 de lei din banii Primăriei pentru a sprijini „manifestări culturale” de genul celor amintite. O altă activitate a Asociaţiei a fost protestul în faţa unui supermarket din Sfîntu Gheorghe pentru ca magazinul să angajeze vorbitori de limbă maghiară şi să pună inscripţii în această limbă în magazin. Liderul acestei Asociaţii, Nemes Elod, este de altfel angajat al Consiliului Judeţean Covasna unde are salariu confidenţial, dar şi Coordonator al Consiliului Judeţean al Elevilor din Covasna, funcţie pe care o foloseşte pentru a recruta tineri pentru activităţile sale anti-româneşti, sponsorizate din banii statului român. Iată la ce sunt folosiţi banii bugetului pe timp de criză şi iată de ce UDMR susţine măsurile de tăiere a pensiilor şi salariilor propuse de Guvernul Boc.
Sursa: Bogdan DIACONU http://bogdandiaconu.blogspot.com/2010/05/udmr-doneaza-bani-de-la-bugetul-tarii.html

www.jurnalul.ro: Horea, tras din nou pe roată la Sfântu Gheorghe

Deşi nu era vreo vizită oficială, în sala de consiliu era prezent şi drapelul Republicii Ungare

"Vă place, nu vă place, 75% dintre locuitori vorbesc limba maghiară!", spune primarul din Sfântu Gheorghe, Antal Árpád András.

de Carmen Anghel
Luminita Ciobanu

România. Judeţul Covasna. Municipiul Sfântu Gheorghe. 6 mai a.c. Dezbatere publică la Primărie. Tema: schimbarea denumirilor unor străzi, pentru a se înlătura "rămăşiţele" comuniste.

În sala de şedinţe a Consiliului Local aveam să asistăm la dezbatere: analiza unor probleme de interes local, îmbinată cu persiflări la adresa minorităţii de pe plan local: românii. Numeroase intervenţii în limba maghiară, traduse, pe scurt, de primarul Antal Árpád András, şi, la fel de evaziv, de un salariat al Primăriei.

Nimic ieşit din comun ar spune unii. Cum în Legea administraţiei publice locale 215/2001, republicată şi completată se precizează la art. 42 alin. 2 că "în consiliile locale în care consilierii locali aparţinând unei minorităţi naţionale reprezintă cel puţin o cincime din numărul total, la şedintele de consiliu se poate folosi şi limba maternă", probabil, din obişnuinţă, şi dezbaterea publică a fost supusă aceloraşi prevederi. Totuşi, acelaşi act normativ spune că "în aceste cazuri se va asigura, prin grija primarului, traducerea în limba română".

Am studiat lista străzilor propuse la rebotezare. Am aflat că vor fi înlocuite 34 de denumiri de străzi, în timp ce alte nouă artere de circulaţie urmează a-şi primi "botezul", fiind nou-înfiinţate.

Consiliul Local al municipiului Sfântu Gheorghe are 21 de consilieri. Românii, şi în consiliu, ca şi în oraş şi în zonă, sunt puţini. Conform situaţiei expuse pe pagina de web a Primăriei, trei aleşi locali sunt reprezentanţi ai Alianţei Românilor, iar unul este independent.

Reprezentanţii comunităţii româneşti s-au opus schimbării denumirilor atâtor străzi, subliniind că "generează cheltuieli inutile pe timp de criză". Şi, dincolo de înlocuirea denumirilor "învechite", comunitatea românească, prin vocea dr Ioan Lăcătuşu, preşedintele Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, i-a rugat pe aleşii locali să reflecteze asupra propunerilor, că nu e bine să "sfidăm personalităţile-simbol ale spiritualităţii româneşti, cum este cazul Străzii Horea, Cloşca şi Crişan".

"Am rămas surprins când am văzut astăzi, la agenţiile de presă, că Horea Cloşca şi Crişan nu ar avea nici o legătură cu istoria acestei zone. Asta îmi aminteşte de dezbaterile în care s-a propus ca Şcoala de Cooperaţie să poarte numele «Constantin BrâncuşI». S-a spus că Brâncuşi nu a avut contact cu zona, deşi era cunoscut în toată lumea. S-a spus că nu plătesc cetăţenii! Plătim cu toţii. (...) Considerăm că sunt cu totul altele priorităţile oraşului. Una dintre acestea este reabilitarea Pieţei Mihai Viteazul, din centrul municipiului, care a ajuns ruşinea întregii comunităţi", a subliniat dr Ioan Lăcătuşu.

Edilul răspunde: "Când cineva îşi schimbă buletinul sau cartea de identitate plăteşte o taxă pentru Primărie, iar această taxă nu va fi plătită. (...) Eu cred că ceea ce facem noi este un lucru bun, este important pentru identitatea acestui oraş şi nu cred că jignim pe cineva prin deciziile pe care le-am luat! În ceea ce priveşte Piaţa Mihai Viteazul, am spus în urmă cu un an şi jumătate-doi, că nu vreau nici să etnicizez,nici să politizez Piaţa Mihai Viteazul. Am făcut o serie de demersuri şi a făcut în primul rând UDMR-ul, trebuie să subliniez acest lucru. Am făcut proiect, am câştigat bani, o să reparăm Piaţa Mihai Viteazul. Îmi pare rău că partidele româneşti, aşa cum nu au făcut în ultimii 20 de ani, nu fac nimic pentru Piaţa Mihai Viteazul din Sfântu Gheorghe, în afară de declaraţii, când vine cineva din Bucureşti şi spun că nu le place Piaţa Mihai Viteazul. (...) Haideţi, să nu ne ascundem după degete! (...) Există o realitate în Sfântu Gheorghe. O realitate istorică şi o realitate a prezentului. 75% dintre locuitorii oraşului sunt de etnie maghiară! Acest lucru trebuie să se regăsească şi în denumirea străzilor. (...) Cred că este un lucru corect, şi cred că ar fi un lucru cinstit dacă şi românii, în loc să aţâţe aceste relaţii dintre români şi maghiari, ar accepta ca pe un semn de normalitate acest lucru. Aşa cum pe perioada comunistă n-am avut voie nici să spunem Sfântu Gheorghe în limba maghiară şi s-au dat denumirile care s-au dat pentru străzi, cred că este un lucru corect să mergem înainte, să privim spre viitor şis să se regăsească această identitate a oraşului, această identitate multiculturală, dar să existe un echilibru care să fie către normalitatea şi realitatea acestei zone. Pentru că ne place sau nu ne place, vă place sau nu vă place, trei sferturi dintre locuitorii acestui oraş vorbesc limba maghiară şi eu cred că este normal ca acest lucru să se regăsească şi pentru denumirea străzilor în acest frumos municipiu".

Schimbul de păreri s-a înteţit. Comentarii vehemente de ambele părţi. În timp ce dr Ioan Lăcătuşu prezintă documente conform cărora Strada Horea, Cloşca şi Crişan există în Sfântu Gheorghe din 1920, edilul spune că argumentul schimbării ţine "în primul rând de tradiţiile locului şi istoric". Discuţiile furtunoase s-au intensificat atât prin intervenţia consilierilor locali, cât şi a celor care, poate, din curiozitate sau nu, au participat la dezbaterea publică. Ironiile la adresa românilor n-au contenit.

● Prof. Rodica Pârvan, consilier local, a atras atenţia, în calitate de filolog că unele străzi poartă denumiri poetice, nicidecum comuniste: "N-am înţeles, în calitate de filolog, ce sunt, de ce denumirile Viitorului, Făcliei, Înfrăţirii sunt comuniste? Făclie înseamnă lumină, viitor avem toţi. Făclie e un termen poetic dacă vreţi. (...) Haideţi să ne gândim, domnule primar, ce s-ar întâmpla dacă strada s-ar fi numit «Attila» să schimbăm şi noi denumirea în «Horea Cloşca şi Crişan»?".

●Antal Árpád András: "Dar s-a schimbat. A fost «Attila» şi a fost schimbată în «Horea, Cloşca şi Crişan»".

● Prof. Rodica Pârvan: "Nu fac istorie acum, dar avem şi noi câteva simboluri. Ştiţi foarte bine cine au fost Horea, Cloşca şi Crişan. Ştiţi povestea cu roata... ." "Sunt poveşti...", se aude din sală.
Ce legătură au avut Horea, Cloşca şi Crişan cu Sfântu Gheorghe? Se întreabă mulţi dintre etnicii maghiari şi găsesc imediat răspunsul: nici una. Concluziile istoricilor? Manual de istorie pentru clasa a IX-a, din 1996: "Prin cauze, pregătire, program şi semnificaţie, ea (răscoala ­ n.n) a depăşit însă cadrul unei simple răscoale ţărăneşti medievale. Au participat la luptă iobagi români, maghiari, saşi de pe domeniile nobililor şi statului, din minele din Munţii Apuseni şi ocnele din Maramureş, meşteşugari, preoţi". Aceleaşi precizări le regăsim şi în volumul "Răscoala lui Horia 1784-1785" publicat în 1935 de Octavian Beu.

Primarul a dat cuvântul unui preot maghiar care s-a adresat în limba maternă, apoi a tradus (povestit) cuvântarea: "(...) Este pentru prima dată când participă la o dezbatere publică şi a aflat că este o problemă în ceea ce priveşte schimbarea străzii Horea, Cloşca şi Crişan în Attila. Nu doreşte o abordare istorică, dar îl întreabă pe colegul preot câţi copii au fost botezaţi Horea Cloşca şi Crişan, că dânsul a botezat foarte mulţi Attila?!" După un schimb de replici în limba maghiară, înţelese doar de cunoscători, discuţiile degenereză. Intervenţia unui cetăţean din Târgu-Mureş aţâţă spiritele. Angajatul Primăriei redă: "Dânsul crede că istoria, pe timpul comunismului, în limba română, s-a predat greşit. Dânsul a învăţat istoria în limba maghiară şi crede că ceea ce s-a întâmplat la Trianon... nu întâmplător a făcut comparaţia cu cucul care ajunge în cuibul altor păsări şi trebuie să se înţeleagă situaţia acutuală în care..." Cetăţeanul îşi continuă expunerea în limba maghiară, şi, după vreo câteva minute de discurs, avem traducerea: "Dânsul crede că nu este nici o legătură cu Mihai Viteazul aici şi are şi o propunere: o piaţă fără statuie". Agitaţie mare în sală, râsete... Discuţiile contradictorii sunt departe de a se fi încheiat, şi... s-au îndreptat spre Bucureşti. Primarul: "Eu cred că nu este cinstit să vorbim despre ce cheltuieli sunt vizavi de o măsură care ţine de identitatea unui oraş. Acest oraş are o identitate. Nu trebuie să vorbim despre trecut, dar sunt câteva realităţi. Anul trecut a fost sărbătorirea a 500 de ani de la stema, ştampila oraşului. Anul viitor vor fi 550 de ani de când Sfântu Gheorghe este oraş. Ciobanul Bucur, la Bucureşti, cam atunci şi-a băgat băţul, când Sfântu Gheorghe era deja oraş. În 2012, Sfântu Gheorghe va avea 680 de ani. Haideţi să muncim şi în prezent ca acest oraş să aibă o identitate. Există nişte realităţi ale prezentului, o realitate multiculturală, în care trebuie să ne respectăm. Cuvântul de bază este respectul".
Concluziile dezbaterii publice au fost enunţate de edilul municipiului: "Vă mulţumesc că aţi venit. Noi mergem înainte, o să adoptăm această hotărâre a Consiliului Local". Comentariile sunt de prisos.

Piaţa Mihai Viteazul aşteaptă de mulţi ani intrarea în normalitate

Sursa: http://www.jurnalul.ro/stire-special/horea-tras-din-nou-pe-roata-la-sfantu-gheorghe-544541.html

Deputatii PDL si UNPR, prin votul lor, au mai dat o lovitura statului roman

Parlamentari PD-L , UDMR, şi UNPR au votat ieri 19 mai, ca elevii minorităţilor naţionale să înveţe Istoria şi Geografia în limba lor maternă şi nu în limba oficială a statului, limba română.

Votul PDL si UNPR, demonstreaza cat de departe de interesul national sunt parlamentarii acestor partide, care au votat respectiva prevedere.

Pactic deputatii PDL si UNPR dau unda undă verde UDMR pentru enclavizarea si segregarea etnica a zonei judeţelor Covasna, Harghita şi o parte din Mureş, transmite Romanian Global News. Prin aceasta noua prevedere generatiile de copii maghiari nu vor mai sti denumirile corecte si istoria statului in care traiesc acest lucru venind in intampinarea doleantelor extremiştilor maghiari de a izola complet minoritatea maghiară de restul populatiei romanesti si de statul roman.

Pe fondul schimbarilor politice de la Budapesta si a cresterii extremismului maghiar in Ungaria , această prevedere, este încă o piatră pusă la temelia acţiunilor de segregare si autonomizare a zonei pe criteriul etnic, vizată de Budapesta si de extremistii mahiari din Romania. Desi cu o seara cu o seară înainte, o parte dintre parlamentarii democrat-liberali refuzaseră solicitarea UDMR, ceea ce a dus la amânarea votului, conducerea PDL şi-a băgat deputaţii în şedinţă, cerându-le vot pentru varianta UDMR. Ca niste marionete fara coloana vertebrala acestia au executat comanda executată ieri. Unul dintre instrumentele UDMR a fost presedintele Camerei Deputatilor, Roberta Anastase, care a modificat ordinea de zi, mutând dezbaterea la legea educaţiei înaintea legii lustraţiei. Prevedera antinationala a UDMR a fost votata cu 111 voturi „pentru", 45 „împotrivă" şi 10 abţineri. 81 de parlamentari PDL au votat „pentru", 5 „împotrivă", iar 9 s-au abţinut. PNL a părăsit sala în semn de protest, caracterizând votul drept unul „antinaţional", iar PSD a votat împotrivă.

Legea educaţiei a fost votată, ieri, de Camera Deputaţilor şi, pentru a intra în vigoare, are nevoie şi de votul Senatului, Cameră decizională. Romanian Global News felicita pe cei cinci parlamentari PDL care au votat impotriva legii care tradeaza interesul national romanesc.

Sursa: Romanian Global News