În ultimele două săptămâni, în Covasna au fost înregistrate 8 cazuri de tentativă de suicid

Lipsurile și neputinţa de a face faţă crizei îi aduc pe tot mai mulţi covăsneni în pragul disperării și al sinuciderii, numărul tentativelor de suicid fiind tot mai mare în ultima perioadă în judeţul nostru.

„Fenomenul de înstrăinare este mai prezent în mediul urban decât la sat, unde oamenii sunt mai legaţi între ei, mai solidari, în plus și închiderea între patru pereţi de bloc, lipsa unui loc de muncă și a perspectivelor fac să apară mai ușor asemenea cazuri de disperare la oraș“, a mai explicat directorul Serviciului de Ambulanţă Covasna, Tiberiu Poștoacă.

Judeţele Covasna și Harghita s­au „remarcat” și în anii anteriori pe primele locuri în ţară la numărul de sinucideri. Acum doi ani, cele două judeţe au fost primele două la acest capitol, cu 28,8 și 24,9 sinucideri la 100.000 de locuitori, iar ulterior s-a estimat că numărul sinuciderilor va crește, pe fondul prăbușirii economice.

Metoda cea mai la îndemână pentru a-și pune capăt zilelor este în general spânzurătoarea – 75% din cazuri -, dar nu lipsesc nici intoxicările cu pastile sau diverse substanţe. Potrivit specialiștilor, sinuciderea privită ca o moarte prematură inutilă și nejustificată reprezintă expresia unei crize existenţiale și de conștiinţă determinată de o stare de disperare și de o mare tensiune afectivă și relaţională. Statisticile mai arată că tentativele de sinucidere sunt mult mai frecvente la femei, în proporţie de 67%, faţă de bărbaţi, 33%. Raportul femei – bărbaţi arată însă că bărbaţii duc la capăt tentativele în proporţie de 75%, în timp ce doar 25% dintre femei își iau, cu adevărat, viaţa.

La Sfantu Gheorghe, vineri 25 iunie 2010, simpozion "70 de ani de la declanşarea Marelui Refugiu Românesc"

70 de ani de la declanşarea Marelui Refugiu Românesc


În cadrul ediţiei a XVIII-a a Zilelor Andrei Şaguna, în organizarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, Arhivelor Naţionale Covasna şi a Centrului de Cultură Arcuş, vineri, 25 iunie 2010, ora 11, la Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, din Sf. Gheorghe, va avea loc simpozionul cu tema 70 de ani de la declanşarea Marelui Refugiu Românesc.

Simpozionul, cu participare naţională, este consacrat comemorării a şapte decenii de la drama prin care a trecut poporul român în vara anului 1940, prin cedarea sub imperiul forţei statelor revizioniste a Basarabiei, Bucovinei de Nord, Ţinutului Herţa, Ardealului de Nord-Est şi Cadrilaterului.

La simpozion şi-au anunţat participarea peste 30 de cercetători, cadre didactice universitare, arhivişti, profesori, ziarişti şi conducători ai unor asociaţii ale refugiaţilor, expulzaţilor şi deportaţilor din teritoriile româneşti cedate în anul 1940, din ţară şi din Republica Moldova.

Lucrările simpozionului vor fi moderate de către IPS Ioan Selejan şi Dr. Alexandru Porţeanu din Bucureşti. Dintre comunicările prezentate în cadrul simpozionului menţionăm: Marele Refugiu Românesc(1940-1947) Caracterul unitar şi specificul ipostazelor sale. Situaţia refugiaţilor de atunci până azi, Dr. Alexandru Porţeanu, preşedinte, Asociaţia Foştilor Refugiaţi (1940-1947), Bucureşti; Aspecte generale şi specifice privind refugiaţii din teritoriile româneşti cedate în anul 1940, Prof. univ. Dr. Ion Giurca, Drd. Daniel Bar, Bucureşti; Confruntarea sovieto-germană pentru controlul spaţiului românesc în anii 1938-1940, Prof. univ. Dr. Gavril Preda, Universitatea de Petrol şi Gaze, Ploieşti; Acţiuni ale trupelor de jandarmi pe timpul evacuării bunurilor materiale şi culturale, a unor instituţii şi autorităţi din teritoriul cedat Ungariei, în urma Dictatului de la Viena, General de brigadă Dr. Eugen Pop, inspector şef, Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Braşov; Documente de arhivă referitoare la retragerea din Basarabia din iulie 1940, Prof. univ. Dr. Petre Ţurlea, Universitatea „Dimitrie Cantemir”, Bucureşti; Fondurile arhivistice clujene referitoare la refugiaţii din Transilvania şi Basarabia, Drd. Vasile Lechinţan, Arhivele Naţionale Cluj; Informaţii privind refugiaţii din Basarabia şi Ardealul de Nord aflate în fondurile arhivistice mureşene, Dr. Liviu Boar, Arhivele Naţionale Mureş; Refugiaţi din Basarabia şi Transilvania de Nord-Est în judeţul Bacău – anul 1940, Prof. Vilică Munteanu, Arhivele Naţionale Bacău; Aspecte privind refugiul românilor din zona Dejului, în perioada 1940-1944, Prof. univ. Dr. Gelu Neamţu, Institutul de Istorie „George Bariţiu” al Academiei Române, Cluj-Napoca; Revista „Pro Memoria 1940-1945” – O oglindă fidelă a refugiului românesc, Prof. univ. Dr. Barbu I. Bălan, preşedinte executiv al Federaţiei Naţionale a Românilor Persecutaţi Etnic „Pro Memora 1940-1945”, Cluj-Napoca; 70 de ani de la semnarea Dictatului de la Viena din 30 august 1940, Prof. univ. Dr. Ioan Bojan, vice preşedinte al Federaţiei Naţionale a Românilor Persecutaţi Etnic „Pro Memora 1940-1945”, Cluj-Napoca; Dictatul de la Viena şi consecinţele sale în judeţul Satu Mare, Prof. univ. Dr. Ioan Corneanu, Universitatea „Spiru Haret”, preşedinte, Asociaţia Judeţeană Satu Mare a Românilor Refugiaţi, Expulzaţi şi Deportaţi în urma Dictatului de la Viena din 30 august 1940; Golgota Ardealului de Nord în 22 de documente inedite, Av. Vasile Moiş, preşedinte, Asociaţia Holocaustului din Ardealul de Nord 1940-1945, Satu Mare; Muzeul Naţional al Refugiaţilor – Centrul Naţional de Studierea Istoriei Refugiului Românesc (prezentare Power Point), Vasile I. Bunea, secretar general al Federaţiei Naţionale a Românilor Persecutaţi Etnic „Pro Memora 1940-1945”, Cluj-Napoca; Manifestările populaţiei şi atitudinea autorităţilor arădene şi maghiare faţă de refugiaţii basarabeni, bucovineni şi ardeleni în anul 1940, Anca Dorina Băiţoiu, Arhivele Naţionale Arad; Aspecte din activitatea Căminului refugiaţilor ardeleni Avram Iancu din Bucureşti, 1941-1944, Prof. Nicolae Balint, Tg. Mureş; Însemnările unui martor ocular, preotul militar Pompei Oniga, cu privire la perioada 27 august – 6 septembrie 1940, Dr. Dumitru Stavarache, Bucureşti; Calvarul evacuării Basarabiei şi Bucovinei de Nord sub presiunea intrării imediate a trupelor sovietice, Prof. Vasile Stancu, Sf. Gheorghe; Expulzaţi şi refugiaţi români din fostele judeţe Ciuc, Odorhei şi Treiscaune, în urma Dictatului de la Viena din 30 august 1940, Dr. Ioan Lăcătuşu, Arhivele Naţionale Covasna; Deportaţi şi refugiaţi din comuna Vâlcele (jud. Covasna) în urma Dictatului de la Viena, Pr. Ioan Tămaş, parohia Ortodoxă Vâlcele, Prof. Nicolae Moldovan, Sf. Gheorghe; Provincia Basarabia în toamna anului 1942 oglindită într-un document de arhivă, Drd. Eugeniu Criste, Arhivele Naţionale Arad; Din activitatea Asociaţiei Refugiaţilor de Război din Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţei, Nicolai Ureche, preşedintele asociaţiei; România şi războaiele de imagine, Dorin Suciu, ziarist.

Cu această ocazie vor fi lansate volumele: Istoria serviciilor de informaţii/contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945, de Dr. Alin Spânu, Casa Editorială Demiurg, Bucureşti, 2010; România trădată, de Constantin Mustaţă, Edit. Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2010; Coriolan Băran. Reprivire asupra vieţii – Memorii, Editura Vasile Goldiş, Arad, 2010, ediţie îngrijită de Eugen Criste şi Vasile Popeneagă; Ţara de sub inimă, de Anton Lixăndroiu, Editura Danubius, Bucureşti, 2008, prezintă Ilie Trăian, directorul editurii; România sat fără câini?, de Anton Lixăndroiu, Editura Danubius, Bucureşti, 2009, prezintă Ilie Trăian, directorul editurii.

Biroul de presă al Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”

Sursa: Dan Tanasa

În Harghita şi Covasna, românii sunt "pierderi colaterale"

Dragoş Stoica | Jurnalul Naţional

Simt în fiecare zi deznădejdea. Unii se resemnează, alţii strâng din dinţi şi merg mai departe. "Aici, nu prea vin românii pe la români!" În plus, politicienii îşi amintesc rareori de existenţa lor...

Municipiul Sfântu Gheorghe se află la o "aruncătură de băţ" de Braşov. N-ai bănui că graniţa dintre judeţele Braşov şi Covasna desemnează de fapt un hotar spre o realitate dură. Aici, etnicii români şi cei maghiari trăiesc în două lumi paralele, în care copiii, cu toate că nu sunt muţi, sunt nevoiţi să se înţeleagă prin semne dacă vor să se joace împreună şi nu se resping pe motive etnice.

În Sfântu Gheorghe, populaţia de etnie maghiară este majoritară. Doar 25%, conform recensământului din 2002, sunt români. Aflaţi în minoritate, românii îşi găsesc de lucru mai degrabă în ţări precum Italia, Spania, Anglia. În România, în localităţile din judeţele Harghita şi Covasna, cunoaşterea limbii maghiare este paşaport spre o bucată de pâine. Copiii români au şcolile lor, maghiarii, de asemenea. În cele mai bune cazuri, învaţă în şcoli mixte.

Alteori, copiii românilor sunt nevoiţi să meargă la şcoală în cel mai apropiat oraş, la zeci de kilometri, uneori. La fosta Şcoală de Cooperaţie, astăzi Grupul Şcolar "Constantin Brâncuşi" din Sfântu Gheorghe, se predă în limba română. Unitatea de învăţământ şi-a păstrat profilul economic. Elevii sunt pregătiţi pentru diferite meserii: turism, contabilitate, dar şi ospătari ori bucătari. Rodica Pârvan, filolog, director al Grupului Şcolar "Constantin Brâncuşi", spune că unitatea de învăţământ are şi elevi de etnie maghiară, dar şi profesori.

"Vin şi copii de etnie maghiară care îşi dau seama că au nevoie să cunoască limba română. Dacă eşti un om normal, îţi dai seama că îţi condamni copilul să rămână aici sau să meargă în Ungaria. Poate vrea să meargă la Râmnicu-Vâlcea. Ce face acolo dacă nu ştie româneşte?", spune doamna Pârvan şi continuă, subliniind ideea: "Am elevi de etnie maghiară care nu ştiu să vorbească româneşte în clasa a IX-a. Cum s-a întâmplat, atât timp cât au avut în programă limba română? Ce au făcut dascălii lor timp de opt ani? Aceşti copii nu pot ieşi din «pătratul» ăsta, de aici... Separarea şcolilor a fost cea mai mare greşeală; se dezvoltă două lumi paralele! Natalitatea scade, copiii nu se mai întorc de pe unde au plecat, de la Iaşi, Bucureşti, Braşov. Mai vin în vizită ori îşi trag părinţii după ei. După '90 au plecat multe cadre didactice".

Rodica Pârvan a fost repartizată la Sfântu Gheorghe în urmă cu 30 de ani. "Ceea ce facem noi aici este apostolat! Dar nu simt că am rădăcini. E dureros. Asta e povestea oricărui român de aici. Nici nu eşti dorit... nu ai aderenţă. Nici prieteni nu poţi să-ţi faci. Suntem aceiaşi prieteni de mulţi ani. Din ce în ce mai puţini... E o dramă ce se întâmplă aici. O va relata oare istoria?"

Consilier local, aflată la cel de-al treilea mandat, doamna profesoară este la curent cu toate problemele urbei. Încearcă, pe cât poate, să susţină în deliberativ rezolvarea chestiunilor specifice comunităţii româneşti. Consiliul Local Sfântu Gheorghe are doar patru consilieri, reprezentanţi ai partidelor româneşti. De fiecare dată, majoritatea îşi spune cuvântul. "Pe o parte stă UDMR, pe o parte PCM, iar noi, românii, cei patru, stăm între ei! Au încercat să ne atragă de partea lor... Văd ce fonduri primesc ei, văd ce fonduri primim noi; văd cum se încurajează acţiunile lor, văd cum nu se încurajează ale noastre. E discriminare pe faţă. Ni se spune: «Aduceţi şi voi bani de la Bucureşti!». Dar acolo sunt şi banii noştri?!"

Din punct de vedere economic, zona se mişcă foarte greu. "Într-o şedinţă de Consiliu era vorba să vină un investitor din Anglia. S-au opus, de teamă că o să aducă mână de lucru românească. Mi-am făcut cruce! Au fost refuzaţi investitori italieni, chinezi, pe motiv că... dacă aduc forţă de muncă din ţară şi strică echilibrul etnic?! La şedinţele de Consiliu se vorbeşte numai în limba maghiară. Ne asigură traducerea. Acum doi ani, de 1 Decembrie au venit mai mulţi preoţi din Regat; au stat nemişcaţi, ca nişte sfincşi, nu le-a venit să creadă!... Eu susţin şi îmi asum asta: autonomia funcţionează, numai că nu-i legiferată. Şcoli au, limba o au, în cultură - am participat la «Zilele Sfântu Gheorghe», am primit o invitaţie - e numai în limba maghiară. Un etnic român nu a venit cu produse!... Dacă zici ceva, reiese că eşti extremist! Norocul nostru este că suntem aproape de Braşov. În Harghita situaţia este dramatică."

În satele în care etnicii maghiari şi cei români trăiesc laolaltă, acolo unde există şcoli, româneşti ori mixte, există un echilibru. Un echilibru fragil, dar prezent. Cum trăiesc românii în cele două judeţe? Imaginea ne-a fost creionată de dr Ioan Lăcătuşu, preşedinte al Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş: "În Covasna, zona Întorsurii Buzăului, sunt şase-şapte comune româneşti, apoi în Harghita, zona Topliţa, sunt de asemenea şase-şapte comune româneşti. Există foarte puţine localităţi care au un anumit echilibru, Covasna, Zagon, Zăbala, Araci, în care problemele se pun într-o altă lumină. Comunitatea românească are şcoală, biserică, consilieri. E o oarecare normalitate. Sunt şi sate întregi care au fost ortodoxe sau greco-catolice şi a rămas doar Biserica".

De unde pornesc problemele? "Există aceste chestiuni: concetăţenii maghiari votează etnic, şi nu politic. Avem partide pe criterii etnice şi atunci administraţia este perpetuu condusă de concetăţenii maghiari. Românii sunt împărţiţi în tot spectrul politic. În Miercurea-Ciuc nu au măcar un consilier român de mai multe legislaturi. Eu am fost consilier independent. Am fost ales de 3.000 de concetăţeni. Dar când ajungeam la vot... nimic. La nivel politic avem o problemă foarte mare. Noi avem în Harghita un deputat, Mircea Duşa, iar în Covasna pe Horia Grama. În cele două judeţe nu avem un viceprimar, un preşedinte al Consiliului Judeţean. Există această barieră de netrecut, un comportament duplicitar. La Bucureşti, toţi parlamentarii, şi cei care sunt în executiv, au un limbaj european care derutează. În zonă se comportă într-un mod intolerant şi nu fac o concesie."

Problemele reale ale comunităţii româneşti din Harghita şi Covasna se fac cu greu auzite la Bucureşti: Motivul? "Formatorii de opinie, comentatorii politici nu cunosc realităţile. Se discută despre orice, numai despre problemele românilor de aici, nu. Totuşi, sunt o sută de mii de români în judeţele acestea. Suntem pierderi colaterale. Nu reprezentăm nimic. În perioada interbelică, problematica românilor din zona aşa-zisă secuime făcea parte din categoria problemelor cu care nu se glumea. Exista percepţie asupra suferinţei de aici. Procesele acestea de descentralizare, fireşti, în toată ţara, aici capătă efecte perverse, pentru că administraţia rămâne de aceeaşi parte de 20 de ani."

Lipsa de perspectivă a românilor din cele două judeţe îi determină pe copiii acestora să nu se mai întoarcă acasă după ce îşi finalizează studiile la centrele universitate de la Cluj, Braşov, Sibiu ori Bucureşti. "Cea mai mare provocare a noastră o reprezintă această pretenţie şi această politică din judeţ, de cunoaştere a limbii maghiare. Legea Administraţiei publice locale 215/2001 spune că limba maghiară trebuie să o cunoască funcţionarii care lucrează cu publicul. S-a condiţionat însă ocuparea forţei de muncă la muncitori necalificaţi, lăcătuşi. E o mare lipsă de perspectivă a tinerilor români din zonă. Peste ceea ce se întâmplă la nivelul ţării cu lipsa de perspectivă economică, la noi se adaugă şi această problemă care a făcut să umplem lumea şi ţara de copii performanţi. Noi nu avem elite, nu avem tineri, toţi au împânzit lumea. Există, de asemenea, o problemă a diferenţei de finanţare a proiectelor culturale şi a presei în limba română. Statul român nu are o emisiune în limba maghiară din perpectiva mesajului românesc. Nu se promovează în nici un fel cultura română. Cel mai mare pericol pentru societatea civilă românească şi viaţa comunitară este lipsa semnalelor de încurajare faţă de modul în care ar trebui să fim sprijiniţi pentru păstrarea identităţii, nu împotriva maghiarilor, ci pentru stăvilirea proiectelor separatiste şi pentru asigurarea unui cadru a unei societăţi multietnice şi multiculturale. Tot mai mulţi români pun sub semnul întrebării viitorul românităţii de aici, din zonă. Eu fac parte dintre aceia care nu se împacă cu ideea învinsului. Avem biserica, o revigorare a credinţei, a românismului."

Nu vine nimeni să le dea în cap românilor, dar "în Covasna şi Harghita sunt în suferinţă limba română, simbolurile româneşti, cultura românească", spune dr. Lăcătuşu.
"Este un plan în ceea ce priveşte stăpânirea simbolică a locului - de la porţile secuieşti până la scrierea runică - spaţiul să fie al concetăţenilor maghiari şi numai al lor. Autonomia aceasta înseamnă pentru concetăţenii români probleme extraordinare. Noi nu suntem minoritate etnică, doar o formă de minoritate regională. Toate pornesc de la modul cum gestionează politic cei de sus, apoi lipsa solidarităţii.
Mă suna un mare român din America şi mă întreba ce se întâmplă aici. Dar cel de la Braşov... nu m-a întrebat niciodată.
Dacă te implici în prima linie pentru păstrarea identităţii, cum ai avut îndrăzneala să faci ceva în sensul ăsta, pentru lucruri pentru care în ţară eşti premiat, aici eşti băgat în gura presei, ca antimaghiar, pentru o bună parte din acţiunile noastre curate, româneşti".

Sursa: http://www.jurnalul.ro/stire-special/in-harghita-si-covasna-romanii-sunt-pierderi-colaterale-544630.html

Deputatii PDL si UNPR, prin votul lor, au mai dat o lovitura statului roman

Parlamentari PD-L , UDMR, şi UNPR au votat ieri 19 mai, ca elevii minorităţilor naţionale să înveţe Istoria şi Geografia în limba lor maternă şi nu în limba oficială a statului, limba română.

Votul PDL si UNPR, demonstreaza cat de departe de interesul national sunt parlamentarii acestor partide, care au votat respectiva prevedere.

Pactic deputatii PDL si UNPR dau unda undă verde UDMR pentru enclavizarea si segregarea etnica a zonei judeţelor Covasna, Harghita şi o parte din Mureş, transmite Romanian Global News. Prin aceasta noua prevedere generatiile de copii maghiari nu vor mai sti denumirile corecte si istoria statului in care traiesc acest lucru venind in intampinarea doleantelor extremiştilor maghiari de a izola complet minoritatea maghiară de restul populatiei romanesti si de statul roman.

Pe fondul schimbarilor politice de la Budapesta si a cresterii extremismului maghiar in Ungaria , această prevedere, este încă o piatră pusă la temelia acţiunilor de segregare si autonomizare a zonei pe criteriul etnic, vizată de Budapesta si de extremistii mahiari din Romania. Desi cu o seara cu o seară înainte, o parte dintre parlamentarii democrat-liberali refuzaseră solicitarea UDMR, ceea ce a dus la amânarea votului, conducerea PDL şi-a băgat deputaţii în şedinţă, cerându-le vot pentru varianta UDMR. Ca niste marionete fara coloana vertebrala acestia au executat comanda executată ieri. Unul dintre instrumentele UDMR a fost presedintele Camerei Deputatilor, Roberta Anastase, care a modificat ordinea de zi, mutând dezbaterea la legea educaţiei înaintea legii lustraţiei. Prevedera antinationala a UDMR a fost votata cu 111 voturi „pentru", 45 „împotrivă" şi 10 abţineri. 81 de parlamentari PDL au votat „pentru", 5 „împotrivă", iar 9 s-au abţinut. PNL a părăsit sala în semn de protest, caracterizând votul drept unul „antinaţional", iar PSD a votat împotrivă.

Legea educaţiei a fost votată, ieri, de Camera Deputaţilor şi, pentru a intra în vigoare, are nevoie şi de votul Senatului, Cameră decizională. Romanian Global News felicita pe cei cinci parlamentari PDL care au votat impotriva legii care tradeaza interesul national romanesc.

Sursa: Romanian Global News