Rezultatele alegerilor minoritare 2010 in Ungaria

La alegerile minoritare din 3 octombrie au fost aleşi în total 284 de deputaţi în autoguvernările româneşti din Ungaria. S-au ţinut alegeri româneşti în 72 de localităţi, dintre care într-un singur loc alegerile nu au fost valide: în oraşul Törökbálint (jud. Pest) unul din cei patru candidaţi nu a primit niciun vot, astfel votarea a fost invalidă.

Se vor înfiinţa autoguvernări româneşti în 71 de localităţi: 22 în judeţul Bichiş, 17 în sectoarele din Budapesta, 14 în judeţul Bihor, 7 în judeţul Ciongrad, 5 în judeţul Borsod-Abaúj-Zemplén, 3 în judeţul Pest, şi câte 1 în judeţele Baranya, Győr-Moson-Sopron şi Szabolcs-Szatmár-Bereg.

În lupta electorală au participat 9 asociaţii de desemnare. Cei mai mulţi deputaţi îi are Asociaţia pe Ţară de Reprezentare a Intereselor Românilor din Ungaria (AŢRIRU). Asociaţia condusă de Gheorghe Gulyás, vicepreşedinte al AŢRU, are 122 de deputaţi.

Pe locul doi, cu 70 de candidaţi, s-a clasat Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria (UCRU), condusă de dr. Ioan Ciotea.

Pe locul trei este Asociaţia Română din Budapesta (ARB), în frunte cu preşedinta Ana Roxin, care are 50 de deputaţi.

Locul patru îi revine Uniunii Autoguvernărilor Româneşti din Judeţul Bihor (UARJB), condusă de Gavril Crişan, cu un număr de 16 deputaţi bihoreni.

Pe locul cinci s-a clasat Societatea Culturală a Românilor din Budapesta (SCRB), condusă de dr. Maria Berényi, cu 12 deputaţi.

Controversatele organizaţii, Uniunea Democratică Maghiaro-Română (UDMR), condusă dePapp Zoltán din Budapesta, are 8 deputaţi, Asociaţia Română de Şanse Egale pentru Arte şi Ştiinţe Corvinus din Budapesta (ARŞEAŞCB), condusă de dr. Dady Kálmán, are 4 deputaţi.

Câte un deputat au reuşit să obţină Uniunea Românilor din Bichişciaba (URB) şi Asociaţia de Dansuri pentru Păstrarea Tradiţiilor din Aletea (ADPTA).

Cei 284 de deputaţi aleşi duminica trecută vor fi electorii alegerilor din ianuarie 2011, când se va vota componenţa autoguvernărilor româneşti teritoriale şi pe ţară. Remarcăm că printre candidaţii AŢRIRU, ARB, UDMR şi ARŞEAŞCB se găsesc numeroşi ne-români, persoane necunoscute pentru comunitatea românească din Ungaria, persoane care nu cunosc limba, cultura, tradiţiile românilor. Din păcate, conform legilor în vigoare din Ungaria, şi aceştia vor avea dreptul să voteze pentru autoguvernările româneşti pe capitală şi pe ţară.

Cinci primari români

În trei localităţi cu însemnată populaţie românească au fost aleşi primari români. La Micherechi a obţinut majoritatea voturilor Margit Tat, o tânără de origine română, care a reuşit să-şi alcătuiască în jurul ei şi un consiliu local compus din mulţi tineri, toţi, fără excepţie, fiind de origine română.

La Chitighaz a fost realeasă în funcţia de primar Maria Gyuricska Kalcsó, care şi de această dată l-a învins pe contracandidatul Gheorghe Gulyás. Diferenţa de voturi a fost aproape de o mie. La fel ca Micherechi, şi la Chitighaz toţi cei şase consilieri locali sunt de origine română.

La Otlaca-Pustă au fost doi candidaţi de primari, Gheorghe Şimonca, actualul primar şi deputat parlamentar câştigând detaşat în faţa lui Mihai Vidican. Şi la Otlaca, majoritatea consilierilor locali sunt de origine română.

Au mai fost aleşi de primari şi alţi români din Ungaria: Tiberiu Iova în localitatea Salonta Nouă (Újszalonta), de lângă Micherechi şi Ştefan Stan la Aszód.

O corespondenta de la Eva Iova, Ungaria

Sursa: Romanian Global News