‘De foarte multe ori se pune această întrebare: dacă românii din afara graniţelor au vreo obligaţie faţă de România? Eu aş spune că nu au o obligaţie faţă de România, însă România are o obligaţie enormă faţă de ei. Românii din afara graniţelor şi cei din interior au, împreună, o obligaţie faţă de românitate, faţă de părinţii, bunicii, străbunicii lor, pentru că ei nu au cedat nicio secundă şi au luptat pentru a păstra viu graiul şi credinţa românească’, a afirmat Eugen Tomac.
De asemenea, secretarul de stat a spus că trebuie găsite soluţii pentru a merge mai departe şi fiecare trebuie să aibă curajul să privească realităţile în faţă.
‘Convingerea mea estea că avem o obligaţie împreună, să luptăm pentru a păstra vie amintirea celor care s-au jertfit pentru ca astăzi să se vorbească aşa cum se vorbeşte în Valea Timocului, aşa cum se vorbeşte, în şoaptă, în Bucovina, să avem curajul să privim realităţile aşa cum sunt şi să găsim soluţii să mergem mai deprate’, a spus Eugen Tomac.
El a făcut referire şi la românii din Harghita şi Covasna care trăiesc numeric inferiori în cele două judeţe, precizând să s-a născut, la rândul său, într-o comunitate unde asumarea identităţii reprezenta un act de curaj.
Şeful Departamentului pentru Românii de Pretutindeni a mai spus că trebui ca, în mod mod democratic şi civilizat, România să ceară statelor în care trăiesc comunităţi mari de români să le dea dreptul de studia în limba română şi să nu fie falsificat trecutul poporului român.
De asemenea, Eugen Tomac a precizat că statul român insistă ca ‘acolo unde românii vor să revină la biserica strămoşească să li se dea voie să facă acest lucru, amintind situaţia delicată înregistrată în Valea Timocului, în Serbia, unde părintele Boian Alexandrovici este supus la ‘încercări greu de înţeles în ziua de astăzi, întrucât a ridicat o biserică în care se slujeşte în limba română’.
Eugen Tomac a precizat că, în perioada imediat următoare, situaţia românilor de peste hotare devine ‘printre primele priorităţi ale statului român’, lucrul asumat şi de şeful statului şi inclus şi în strategia naţională de apărare. El a ţinut însă să adauge că ‘divizarea comunităţii, lipsa de contact în ultimii zeci ani între românii din România şi românii din afară a creat o neîncredere’, întrucât pentru statul totalitar românii din afară reprezentau o ameninţare.
‘Cred că suntem pe o linie constructivă, sunt foarte multe de recuperat, atât în interior, cât şi în sânul comunităţilor de peste hotare, pentru că, cu regret o spun, românii nu au putut să se coalizeze în jurul unui proiect comun, ceea ce este regretabil şi din acest punct de vedere DRP are un rol esenţial’, a mai spus Eugen Tomac.
Lucrările celei de-a zecea ediţii a Universităţii de Vară a Românilor de la Izvoru Mureşului au început cu o slujbă oficiată la mănăstirea ‘Adormirea Maicii Domnului’ de arhiepiscopul Harghitei şi Covasnei, IPS Ioan Selejan, şi episcopul Daniil al românilor din Serbia. În cursul zilei de miercuri se va discuta despre drepturile minorităţilor din România comparativ cu ale românilor din afara graniţelor.
Gina Ştefan
Timoc Press si AGERPRES
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu