Autonomia teritorială a Covasnei, Harghitei şi a unei părţi din Mureş este şi dezideratul Gărzii Maghiare
Trei asociaţii maghiare care au legături directe cu UDMR şi Laszlo Tokes au trimis la ONU un "Raport din Umbră" intitulat "Discriminarea maghiarilor din România" în care acuză statul român că încalcă drepturile maghiarilor pe toate nivelurile şi propune ca unică soluţie autonomia teritorială.
Comitetul ONU pentru Eliminarea Discrimării Rasiale discută luni şi marţi, la Geneva, Raportul de Ţară al României privind situaţia minorităţilor.
Pe lângă informarea realizată de statul român, la ONU a mai fost depus un "Raport din umbră" realizat de trei asociaţii maghiare, raport care va fi analizat şi el de ONU.
Vezi aici cine sunt autorii "Raportului din Umbră": o "maşină electorală" a UDMR şi doi subordonaţi ai lui TokesPe baza celor două rapoarte, cel al României şi cel alternativ, ONU va adopta un raport privind situaţia minorităţilor din România plus o serie de recomandări.
Şeful delegaţiei României care va prezenta Raportul de Ţară la ONU, Csaba Ferenc Asztalos, a declarat pentru adevărul.ro că "raportul constată progrese pentru România" şi că raportul din umbră "ridică anumite întrebări, dar nu unele la care nu se poate răspunde".
Cadrul legislativ din România corespunde standardelor internaţionale în materia luptei împotriva discriminării, a asigurat Asztalos.
Şeful delegaţiei române la Geneva a spus că cea mai mare vulnerabilitate a României în domeniul minorităţilor este situaţia romilor şi că ceea ce face diferenţa între România şi alte state din regiune este că "noi nu am avut atacuri armate" împotriva romilor.
UPDATE 12. 35 Forumul Civic al Românilor din Harghita, Covasna şi Mureş a trimis un comunicat în care spune că "documentul denaturează, într-un mod grosolan, realităţile privind drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale din România" şi că raportul este "menit să aducă o gravă atingere credibilităţii României".
Ce scrie în "Raportul din umbră"
• astăzi, în conformitate cu legislaţia europeană, ar fi din nou posibilă acordarea unui statut special legal Ţinutului Secuiesc
• deşi maghiarii din România au voie să folosească limba maternă în justiţie, drept garantat de legislaţia română, "judecătorii - în diferite localităţi - îi împiedică (pe maghiari, n.r) să îşi exercite acest drept".
• Cel mai important obiectiv pentru anii următori va fi recunoaşterea legală a drepturilor colective şi implementarea lor
• cei 1,5 milioane de maghiari din România nu vor să renunţe nici la pământul lor natal, nici la identitatea lor.
• la 20 de ani de la democraţie, sunt încă mulţi factori care împiedică Ţinutul Secuiesc să prospere
• maghiarii sunt trataţi ca cetăţeni de mâna a doua în România
• documentele oficiale publicate de autorităţile române sunt redactate doar în limba română
• în instituţiile deconcentrate, funcţionarii vorbesc numai în limba română.
• deşi maghiarii reprezintă 80% în Ţinutul Secuiesc, doar 20% dintre oficialii de aici sunt maghiari.
Discriminarea economică
• atunci când UDMR e la guvernare se alocă mai mulţi bani de la buget pentru judeţele secuieşti, dar atunci când UDMR intră în opoziţie revine politica de izolare a Secuimii
• Dezvoltarea infrastructurii Secuimii este foarte lentă sau uitată cu totul. Din contră, alte regiuni mai degrabă retrase ale ţării, în special Moldova şi sudul României, au o dezvoltare rapidă.
• rezervele strategice ale Ţinutului Secuiesc - sare şi ape minerale - sunt controlate de autorităţile centrale, lucru care înseamnă că licenţele şi contractele de exploatare sunt acordate preferenţial, excluzând investitorii locali.
• Restituirea proprietăţilor confiscate de comunişti este un procesul foarte lent în toată ţara, dar este cu mult mai evident în Secuime
• Într-o serie de atacuri violente în ultimele luni, maghiarii au fost atacaţi verbal şi fizic "pentru singurul motiv că au vorbit public în limba maternă". Din nefericire, adeseori autorităţile nu acordă atenţie acestor cauze, sau chiar mai rău, în unele cazuri chiar ele sunt agresorii.
• Regiunile de dezvoltare trasate în 1998 au fost create fără luarea în considerare a caracateristicilor geografice, culturale, istorice, economice, şi de aceea ele nu promovează creşterea economică. (Harghita, Covasna şi Mureş sunt în regiunea de dezvoltare Centru alături de Sibiu, Alba şi Braşov, n.r)
• Soluţia legală pentru aceste probleme: acordarea autonomiei teritoriale, deci transformarea regiunii într-una autonomă cu statul special.
• Autonomia comunităţilor minoritare este o soluţie implementată în diverse state ale Europei.
• Ţinutul Secuiesc întruneşte criteriile economice şi istorico-geografice pentru pentru a deveni o regiune administrativă autonomă.
Principalele revendicări
• Ţinutul Secuiesc să devină o entitate administrativă regională unică, unitară.
• Regiunea ar trebui să aibe propriile organisme legiuitoare şi executive, bazate pe alegeri democratice în rândul propriilor cetăţeni.
• Acordarea statutului de limbă regională oficială pentru limba maghiară.
• Folosirea liberă a simbolurilor naţionale ungare şi a emblemelor secuieşti.
• maghiarilor din România li se refuză drepturile de care se bucură aproape toate minorităţile naţionale din Europa
Despre universităţile maghiare 
• Comunitatea maghiară este slab reprezentată la nivel universitar
• Nu există o universitate de stat în limba maghiară finanţată de stat.
• România finanţează o universitate pentru fiecare 400.000 de locuitori, deci maghiarii ar trebui şi ei să aibă 3-5 universităţi finanţate de stat.
• Despre Universitatea Babes-Bolyai: 7.000 din cei 32.000 de studenţi sunt maghiari. Comunitatea academică ungară nu are niciun fel de autonomie de decizie. Orice propunere venită de la maghiari are nevoie de aprobarea unui board cu majoritate română. Comunitatea maghiară nu are autonomie financiară. Nu e niciun semn ungar în toată universitatea. Pe culoarul Rectorului, sunt doar pozele recotrilor români, cei maghiari fiind "uitaţi". Peste 90% din sălile de curs au denumire română. Revista universităţii este publicată doar în română. Nicio cerere nu poate să fie înaintată în maghiară şi niciun document oficial nu este emis în maghiară
Sesiunea ONU de la Geneva
Comitetul ONU pentru Eliminarea Discriminării Rasiale (CEDR) ţine la Geneva, în perioada 2-27 august 2010, cea de-a 77-a sesiune privind starea minorităţilor din 11 ţări din întreaga lume, printre care şi România.
Raportul de ţară trimis de România este format din patru rapoarte realizate în 2001, 2003, 2005 şi 2007, puse la un loc într-un singur document finalizat la 29 iulie 2008 şi înregistrat de CEDR la 22 iunie 2009.
România va prezenta raportul luni, 9 august 2010 şi marţi, 10 august 2010.
După aceea, CEDR va redacta un raport şi va face României recomandări.
Delegaţia României care va prezenta raportul de ţară este formată din 12 membri. Şeful delegaţiei este preşedintele Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, Csaba Ferenc Asztalos. Ceilalţi membri sunt:
1. Secretarul de stat de la Autoritatea Naţională pentru Romi, Ilie Dincă
2. Secretarul de stat din cadrul Departamentului pentru Relaţii Interetnice, Marko Attila
3. Subsecretarul de stat de la Ministerul Culturii, Irina Cajal
4. Directorul biroului secretarului de stat pentru minorităţi din Ministerul Educaţiei, Szocs Domokos
5. Directorul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, Monica Dimitriu
6. Şeful Departamentului pentru Drepturile Omului din cadrul Ministerului de Externe, Răzvan Rotundu
7. Mihai Şerban, de la departamentul pentru relaţii internaţionale al Ministerului Culturii
8. Şeful de comunicare al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, Denisa Tudor
9. Consilierul Cristina-Camelia Palaghie de la Ministerul de Interne
10. Consilier la comisia pentru egalitate de şanse între femei şi bărbaţi din Ministerul Muncii, Andra Croitoru
11. Secretar la divizia pentru pentru drepturile omului din Ministerul de Externe, Laura Onisii
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu